Protecţia Minorităţilor / Grupul de lucru al minorităţilor tradiţionale, a comunităţilor şi limbilor naţionale
Grupul de lucru al Minoritãţilor Tradiţionale, a Comunitãţilor şi Limbilor Naţionale
Atlasul online al limbilor pe cale de dispariţie prezentat la Strasbourg
2013.01.21.
Grupul de lucru al Parlamentului European pentru Minorităţi Tradiţionale, Comunităţi şi Limbi Naţionale, al cărui membru este şi Csaba Sógor (Membru al Parlamentului European - UDMR) şi-a ţinut prima sesiune din acest an în data de 17 ianuarie.
Cu ocazia acestei şedinţe Anahit Minasyan, specialistul de programe al UNESCO şi redactorul Christopher Moseley au prezentat versiunea a treia, consolidată a atlasului mondial al limbilor pe cale de dispariţie. Atlasul, care a apărut iniţial în variantă tipărită în 2010, în trei limbi (franceză, engleză şi spaniolă), are acum şi o variantă virtuală, interactivă (Atlas UNESCO des langues en danger dans le monde). Acesta se poate consulta la următoarele adrese: http://www.unesco/org/new/en/culture/themes/endangered-languages/atlas-of-languages, respectiv:
http://www.unesco/org/culture/languages-atlas.
Obiectivul proiectului UNESCO este conservarea patrimoniului lingvistic al omenirii, consolidarea diversităţii lingvistice pe plan global şi încurajarea diversităţii lingvistice în spaţiul cibernetic. Programul doreşte de asemenea să faciliteze accesul la informaţiile lingvistice de interes general.
Atlasul este rezultatul unei cooperări internaţionale a peste 30 de lingvişti, variantele interactive ale acestuia fiind consolidate în mai multe rânduri, de exemplu numărul articolelor din atlas a crescut cu 375. Astfel, atlasul conţine descrierea a 2.500 limbi pe 62 de hărţi. Varianta interactivă are şi înregistrări audio în limbile pe cale de dispariţie, care pot fi ascultate de cei interesaţi. Acesta poate fi folosit în scopuri statistice, didactice şi de informare, şi este util atât pentru autorităţi şi comunităţi lingvistice cât şi pentru publicul general.
Dr. Christopher Moeseley a precizat, că UNESCO a folosit nouă criterii pentru a determina dacă o limbă este pe cale de dispariţie sau nu. Experţii au studiat moştenirea lingvistică din generaţie în generaţie, numărul persoanelor care vorbesc limba respectivă, proporţia celor care vorbesc limba în raport cu întreaga populaţie şi comutarea lingvistică. De asemenea, este importantă şi existenţa materialelor didactice despre limba şi literatura respectivă, accesul la acest material, atitudinea şi politica guvernului şi a instituţiilor faţă de limbă, statutul oficial al limbii şi frecvenţa de utilizare a acesteia. Atitudinea comunităţii faţă de propria limbă este vitală, ca şi existenţa unor documentări şi descrieri a acesteia (gramatică).
Cercetătorul a subliniat că: fiecare limbă asigură expresia unei concepţii despre lume şi are un sistem de valori, o filozofie şi o funcţie culturală proprie. Numind limba vectorul tradiţiei, acesta a spus că dispariţia unei limbi periclitează patrimoniul cultural al unei întregi comunităţi.
Cele mai multe limbi pe cale de dispariţie sunt cele ale comunităţilor mici din Melanezia, Africa Subsahariană şi America de Sud.
În cea de-a doua parte a sesiunii antropologul catalan Jordi Baltà Portolés a susţinut o prelegere de antropologie culturală cu titlul „Amprenta culturală, instrument al dezvoltării durabile” în conexiune cu recentul său volum apărut în limba engleză şi franceză (Approaches to a Cultural Footprint - Variations autour du concept d'empreinte culturelle, 2011, 55p) în ediţia Centrului Maurits Coppieters din Bruxelles. Baltà Portolés a reflectat asupra legăturii dintre amprenta lingvistică şi cea ecologică. Opinia acestuia este că modul prezervării diversităţii lingvistice europene trebuie să se bazeze pe metodologia folosită în domeniul diminuării amprentei ecologice, şi că aceste eforturi trebuie susţinute politic.
Invariabil UDMR reprezintă maghiarii din Transilvania
2012.12.13
În cadrul şedinţei de astăzi de la Strasbourg a Intergroupului pentru Minorităţi Tradiţionale şi Comunităţi şi Limbi Naţionale al Parlamentului European Gyula Winkler, eurodeputat din partea UDMR a relatat rezultatele alegerilor din România.
Comparând legea electorală românească cu „ruleta rusească”, deputatul a prezentat anomaliile generate de aceasta. Deputatul a reamintit celor prezenţi faptul că la adoptarea legii în 2008 UDMR a fost singurul partid politic care a previzionat caracterul defectuos al acesteia şi a protestat contra adoptării ei.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a evidenţiat faptul că, în mod invariabil şi în baza obiectivelor stabilite la crearea Uniunii, aceasta reprezintă interesele fiecărui membru al comunităţii maghiare minoritare din Transilvania. Aceasta nu şi-a schimbat de atunci nici numele, nici programul dar, de fiecare dată când a fost nevoie, şi-a actualizat strategia pentru a putea răspunde cât mai adecvat situaţiilor politice în permanentă schimbare. UDMR, care în Parlamentul României deţine 5,3% din locuri a câştigat voturile a 89% dintre maghiarii din Transilvania faţă de adversarul său „intern”, care pe plan naţional a obţinut mai puţin de 1% din voturi iar în rândul comunităţii maghiare doar 11%.
Pe lângă temele particulare legate de statutul de minoritate naţională, cum ar fi autonomia sistemului educaţional sau folosirea limbii materne, încă din 1996, Uniunea şi-a completat programul politic cu politici esenţiale pentru întreaga ţară, cum ar fi cea economică sau de dezvoltare regională. Prin Strategia Transilvania 2020 s-a reuşit şi alinierea acestor politici cu ţintele europene pentru 2020. Amintind declaraţiile coaliţiei căştigătoare privind schimbarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă a ţării, deputatul a admis că Uniunea are în faţă provocări grele. „Prin prezenţa noastră – atât în Parlamentul României cât şi la Bruxelles – asigurăm în continuare protecţia intereselor maghiarilor din transilvania. Această activitate este definită de comunitatea care ne-a mandatat. Obiectivele noastre rămân neschimbate de 23 de ani”, a spus Winkler.
Csaba Sógor, europarlamentar din partea UDMR a adăugat: „UDMR rămâne în continuare principala forţă politică a comunităţii naţionale maghiare din România. Uniunea va continua să reprezinte în mod consecvent, legitim şi în spirit european interesele nu doar ale celor care au votat-o, ci şi ale tuturor maghiarilor din Transilvania. Voturile acordate Uniunii reprezintă garanţia viitorului României în UE şi a persistenţei spiritului democraţiei.”
Cel de-al doilea punct al ordinii de zi a constat în discutarea drepturilor de folosire a limbilor regionale din Spania. Discuţia a avut la bază recentele măsuri ale guvernului spaniol cu efect de regresie în domeniul programelor edicaţionale bilingve imersive din provinciile autonome. Europarlamentarii au asigurat colegii lor catalani, basci şi galicieni de sprijinul lor. Membrii Intergroup-ului au adoptat şi o declaraţie comună în care au stabilit angajamentul lor pentru protecţia limbilor regionale.
Intergrupul pentru Minorități din PE a adoptat o rezoluție în cazul Liceului Székely Mikó
2012.09.13
Intergrupul pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale din cadrul Parlamentului European (PE) întrunit, joi, la Strasbourg a adoptat o rezoluție prin care își exprimă solidaritatea față de acțiunile comunității maghiare din România în cazul renaționalizării clădirii Liceului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe.
În cadrul întrunirii, deputații Iuliu Winkler și Sógor Csaba (UDMR, PPE) au făcut o prezentare a situației create de renaționalizarea imobilului în care funcționează Liceul "Székely Mikó" care aparține de drept Bisericii Reformate din Ardeal.
Iuliu Winkler a vorbit despre demersurile pe care UDMR le-a făcut la nivelul instituțiilor din România și de la Bruxelles, inclusiv la nivelul comisarului pentru Justiție, Viviane Reding, despre abuzul comis împotriva Bisericii Reformate din Ardeal căreia i s-a confiscat, pentru a doua oară, un imobil ce-i aparține, dar și despre faptul că trei persoane, care au aplicat legea în vigoare în România în acest caz, au fost condamnate penal în prima instanță.
Deputatul european al UDMR s-a referit și la procesul de restituire a proprietăților care au aparținut comunității maghiare și bisericilor istorice din Ardeal la care România s-a angajat în procesul de aderare la UE, acesta fiind înglobat în criteriile politice ale Tratatului de la Copenhaga. "Procesul de restituție a decurs greoi de-a lungul anilor, iar acum este pur și simplu blocat în privința restituirii proprietăților care au aparținut comunității maghiare și bisericilor istorice din Ardeal înainte de a fi confiscate de regimul comunist. (...) UDMR este decisă să uzeze și pe mai departe de toate instrumentele democratice și instituționale atât la Bruxelles, cât și la București pentru a debloca acest proces de restituire, dar și pentru a se face dreptate în cazul liceului din Sfântu Gheorghe, a cărui renaționalizare o considerăm un atac la adresa comunității maghiare, dar și, în general, un precedent periculos în privința respectării dreptului de proprietate în România", a spus Iuliu Winkler.
În ceea ce privește condamnarea penală în prima instanță a celor trei persoane care au făcut parte din Comisia Națională de Restituție, printre care se numără și secretarul de stat Markó Attila, deputatul european al UDMR a afirmat că situația creată este "de-a dreptul kafkiană". Iuliu Winkler a arătat că cei trei au fost condamnați de o instanță penală pentru că au aplicat prevederile legii în vigoare în privința restituirii unui imobil către Liceul "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe. Această decizie este contrară sentinței civile dată în aceeași cauză în anul 2006, care consacra legal dreptul de proprietate a Bisericii Reformate din Ardeal asupra clădirii aflate în cauză.
La rândul său, deputatul european Sógor Csaba a vorbit despre lentoarea procesului de restituție a proprietăților care au aparținut bisericilor și cultelor religioase din Transilvania confiscate abuziv de regimul comunist. Parlamentarul european a arătat că, în ultimii 10 ani, de la intrarea în vigoare a Legii 501/2002, procentul de restituire a ajuns la aproximativ 35% în cazurile amintite.
Referindu-se la cazul Liceului "Székely Mikó", Sógor Csaba a afirmat că acesta poate fi interpretat ca un atac la întreaga comunitate maghiară, dar și ca pe un semnal în privința renunțării pentru totdeauna la restituirea proprietăților către biserici și culte religioase, cu atât mai mult cu cât anterior, guvernul a manifestat intenția de a anula posibilitatea retrocedării în natură a unor bunuri. El a mai spus că, la intervenția UDMR, această intenție a fost abandonată. Deputatul maghiar din Transilvania le-a vorbit colegilor şi despre cele mai probabile consecinţe ale cazului Mikó: „Nu toate localităţile, unde există clădiri restituite, sunt conduse de maghiari. Această decizie deschide drumul spre renaţionalizarea altor proprietăţi ale bisericilor. (…) Mai mult, există mai multe sute de clădiri retrocedate în care funcţionează instituţii de educaţie, iar astfel şi acestea devin vulnerabile şi mai mult, se vor putea renaţionaliza nu doar şcolile, ci toate proprietăţile retrocedate” – a concis Sógor Csaba.
Membrii Intergrupului pentru Minorități din PE au căzut de acord asupra faptului că Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeană (CE), trebuie să renunțe la practicarea de dublu standard în privința abordărilor pe care în privința respectării dreptului minorităților naționale în statele membre. Deputații europeni prezenți la întrunire au decis să sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea și accelerarea procesului de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist.
Membrii Intergrupului pentru Minorități consideră cazul Liceului "Székely Mikó" un semnal de alarmă în ceea ce privește funcționarea statului de drept în România care poate fi pus în contextul ultimelor evoluții de scena politică de la București care, de altfel, au fost dezbătute, miercuri, în plenul de la Strasbourg.
O protecţie a minorităţilor în UE pe modelul strategiei pentru romi
2012.01.20
Şedinţa plenară din ianuarie 2012 a Parlamentului European de la Strasbourg a fost dominată de alegerile interne ale instituţiei. Europarlamentarii au ales un nou preşedinte, iar conducerile comisiilor şi grupurilor de lucru au fost de asemenea reînnoite.
La ultima şedinţă a Grupului de lucru pentru minorităţi din 19 ianuarie, co-preşedinţii anteriori, Carl Hagglund (suedez, liberal) şi Kinga Gál (maghiar, PPE) au predat ştafeta noilor conducători, Csaba Tabajdi (maghiar, socialist) şi François Alfonsi (francez Corsican, verzi). Ca o recapitulare a activităţii lor, foştii preşedinţi au prezentat în cadrul şedinţei o carte ce conţine evenimentele majore ale ultimilor doi ani şi jumătate. Volumul este întitulat Traditional Minorities, National Communities and Languages. The issue raised in the European Parliament's Intergroup.
Grupul de lucru a stabilit ca principala ţintă a următorilor doi ani influenţarea Parlamentului ca acesta să invite Comisia Europeană să prezinte o strategie de protecţie a minorităţilor din Europa avându-se ca bază modelul strategiei pentru romi.
Invitatul şedinţei a fost Jonathan Hill, consilierul comisionarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou, care a prezentat pe larg noul Program Erasmus pentru toţi, adică noua strategie a UE pentru educaţie, pregătire profesională, tineret şi sport. Descrierea programului poate fi accesată la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/education/erasmus-for-all/doc/com_ro.pdf.
Programul Erasmus pentru toţi se va derula în perioada 2014-2020 şi va avea un buget de 19 miliarde de euro, adică 2% din bugetul UE. Programul deschide un capitol nou în cadrul finanţărilor europene. Comisia Europeană s-a străduit să coreleze programele şi acţiunile europene prin structuri simple şi inteligente pentru a asigura sinergia dintre deciziile transnaţionale şi fondurile structurale, respectiv activităţile la nivel naţional şi regional. Pentru acest program, marea provocare o reprezintă modalitatea prin care va răspunde crizei multiple din Europa prin investiţii în resursele umane, în special în domeniile educaţiei şi a pregătirii profesionale prin întărirea valorilor modelului european. La cererea expresă a doamnei Vassiliou, conceptul programului Erasmus pentru toţi pune accent pe cunoaşterea limbilor străine şi diversitatea lingvistică.
Membrii Grupului de lucru pentru minorităţi au salutat programul, însă au atras atenţia asupra importanţei susţinerii limbilor minoritare şi regionale şi au rugat consilierul comisarului european să ia în calcul şi nevoile vorbitorilor limbilor minoritare şi regionale cu ocazia stabilirii detaliilor programului.
Respectarea drepturilor minoritãţilor aratã autenticitatea Uniunii Europene
2010-02-16
Drepturile minoritãţilor naţionale au constituit o temã de dezbatere constantã în cadrul plenului Parlamentului European (PE) din luna februarie.. Grupul de lucru al Minoritãţilor Tradiţionale, a Comunitãţilor şi Limbilor Naţionale a dezbãtut în şedinţa din 12 februarie problematica drepturilor lingvistice ale minoritãţilor naţionale autohtone, care trãiesc pe teritoriul Uniunii Europene.
Grupul de lucru al minoritãţilor – sub conducerea co-preşedintei Gál Kinga – a avut ocazia pentru prima oarã sã poartã o discuţie cu funcţionarii cabinetului doamnei Viviane Reding, comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetãţenie al Parlamentului European.,.
Deputatul în PE Sógor Csaba în discursul sãu a subliniat faptul, cã legea limbii oficiale în Slovacia este împotriva minoritãţilor, şi nu numai cã contravine Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii, dar este şi periculoasã. În opinia eurodeputatului, legea menţionatã pune în primejdie nu numai realizãrile comunitare, ci înseamnã şi pericol pentru piaţa unicã şi pentru libertatea de circulaţie a serviciilor. Sógor Csaba a propus, cã dacã problema nu poate fi rezolvatã din punctul de vedere al drepturilor fundamentale, atunci sã fie abordatã din punctul de vedere al consecinţelor zilnice pe care aceasta le provoacã..
Datoritã angajamentului ferm şi a activitãţii desfãşurate de deputatul Sógor Csaba, atenţia plenului a fost îndreptatã spre problematica discriminãrii la nivel global al minoritãţilor naţionale în cadrul dezbaterii privind cazurile de încãlcare a drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept,.
În legãturã cu situaţia din Birmania deputatul Sógor Csaba le-a amintit colegilor sãi, cã junta militarã a promis cã în acest an va organiza alegeri democratice. Deputatul european considerã ca fiind foarte importantã menţinerea presiunii comunitãţii internaţionale şi a Uniunii Europene asupra juntei militare în vederea realizãrii tranziţiei democratice. „Participarea minoritãţilor naţionale în alegeri trebuie sã fie asiguratã altfel conflictele etnice vor continua.”
„Uniunea Europeanã atunci ar fi autenticã şi eficace în exercitarea presiunii dacã toate statele membre ar asigura respectarea drepturilor minoritãţilor. Pânã când existã legi cu privire la limba oficialã – şi aici mã refer nu numai la Slovacia –,vinovãţia colectivã poate fi reactualizatã, pânã când unele state membre pot nega existenţa, limba şi drepturile minoritãţilor naţionale pe teritoriul lor, Uniunea Europeanã nu poate fi nici autenticã nici eficace în demersul sãu” – a declarat deputatul maghiar din Transilvania.
Luarea de cuvânt a D-lui Csaba Sógor la şedinţa fracţiunii Partidului Popular European din 24 iunie
2009-06-24
Principalul punct al ordinii de zi a întrunirii de astãzi a Partidului Poporului European (PPE) este trecerea în revistã a activitãţii perioadei 2009-2014.
Parlamentarii participanţi au relevat rezultatele deosebite ale alegerilor abia încheiate. Datele statistice ale acestora demonstreazã caracterul de promotor al fracţiunii în cadrul Uniunii Europene, deoarece membrii PPE vin din 19 de ţãri şi grupeazã 36% din totalul membrilor Parlamentului European (PE). Intervenţiile parlamentarilor au subliniat responsabilitatea fracţiunii faţã de doleanţele şi preocupãrile cetãţenilor Uniunii. În cadrul întrunirii s-a discutat şi despre dificila problemã a preşedinţiei Consiliului Europei (CE).
Referindu-se la exemplul oraşului Strasbourg parlamentarul Csaba Sógor a relevat faptul cã oricât de costisitoare sunt cheltuielile plenarelor lunare ale PE, înscripţiile în mai multe limbi, multilingvismul precum şi ospitalitatea urbei sunt tot atâtea argumente care ne sugereazã sã nu ne fie teamã de minoritãţi şi prin exemplul ei îndeamnã la sprijinirea acestora. Acelaşi mesaj aduc şi programele multiculturale şi multilingve organizate de Asociaţia Parlamentarilor Europeni (APE).
Parlamentarul a subliniat importanţa activitãţii în ciclul parlamentar încheiat a Intergrupului Minoritãţilor Naţionale. Acest colegiu a elaborat un proiect de hotãrâre pentru ocrotirea minoritãţilor naţionale, a rromilor şi a aşa ziselor noi grupuri minoritare din Uniunea Europeanã. Documentul nu a fost însã însuşit cu toate cã minoritãţile mai sus amintite reprezintã aproape un sfert din cetãţenii UE.
În încheiere Csaba Sógor referindu-se la cele zece puncte prioritate ale Partidului Popular European, numit şi dekalogul prioritãţilor, care ghideazã activitatea PE în urmãtorii cinci ani a ţinut sã sublinieze cã: „... tratarea în mod adecvat a problemei minoritãţilor este în egalã mãsurã important ca şi provocãrile crizei economice sau a schimbãrilor climaterice."
Pro minoritate Europae – A apãrut volumul de studii al Intergrupului pentru minoritãţi al PE
2009.03.19
Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de funcţionare a Grupului de lucru (intergroup) pentru minoritãţi naţionale al Parlamentului European (PE) au aupãrut ediţiile în limbile maghiarã şi englezã a volumului de studii Pro Minoritate Europae, care au fost prezentate într-un cadru festiv la Bruxelles. Cartea a fost editatã de europarlamentarul Csaba Tabajdi (S&D), preşedintele grupului de lucru, iar publicarea cãrţii a fost susţinutã de cãtre grupurile politice.
Printre autori apare şi europarlamentarul UDMR Csaba Sógor cu lucrarea intitulatã „Educaţia interculturalã şi provocãrile întâmpinate în România”.
Cele douã ediţii au conţinut identic, provenind de la europarlamentari membii ai intergrupului. Politicieni importanţi, precum Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European, Katalin Szili, preşedintele Parlamentului din Ungaria, Kinga Göncz, ministrul de externe al Ungariei, dar şi Ján Figel, comisar pentru Educaţie, formare, culturã şi tineret au prefaţat cartea care conţine opt capitole tematice, iar printre autori se regãsesc şi personalitãţi active în domeniul protecţiei drepturilor minoritãţilor, funcţionari publici şi specialişti independenţi.
Volumunul detaliazã provocãrile şi posibilitãţile creãrii unui sistem european pentru protecţia minoritãţilor, apoi prezintã ca exemplu pozitiv diferitele forme de autonomie a minoritãţilor de pe teritoriul UE împreunã cu problemele acestora. Un capitol întreg este dedicat rolului important a limbii materne în pãstrarea identitãţii minoritãţilor.
Un alt capitol este dedicat activitãţii grupului de lucru, ai cãrui preşedinte este Csaba Tabajdi din 2004, acesta fiind urmat de o serie de eseuri şi scrisori despre protecţia minoritãţii maghiare din Europa. Textele privind protecţia şi încãlcarea drepturilor minoritãţilor sunt prezentate împãrţite pe regiuni şi comunitãţi.
Autorii de etnie maghiarã, alţii decât editorul volumului, sunt dupã cum urmeazã: Bauer Edit - europarlamentar, Bíró Gáspár – profesor universitar, Duka-Zólyomi Árpád - europarlamentar, Gál Kinga - europarlamentar, Glatz Ferenc - academician, Göncz Kinga – ministru de externe, Hantz Péter – cercetãtor ştiinţific, Kósáné Kovács Magda - europarlamentar, Kovács Péter – magistrat constituţional, profesor universitar, Olajos Péter - europarlamentar, Göndör Péter - diplomat, Korányi Dávid – specialist parlamentar, Komlóssy József – activist pentru protecţia minoritãţilor, Kötő József – parlamentar în Parlamentul României, Schöpflin György - europarlamentar, Sógor Csaba - europarlamentar, Szent-Iványi István - europarlamentar, Szili Katalin - preşedintele Parlamentului Ungariei, Tőkés László - europarlamentar, Vizi Balázs – cercetãtor ştiinţific.
Şedinţa Intergropului pentru Minoritãţi din noiembrie: Csaba Sógor despre autonomie
2008. 11. 21.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat la şedinţa grupului de lucru pentru minoritãţi al Parlamentului European (PE), unde invitaţii, profesorii universitari Paul Videsott şi Daniela Templari au prezentat problematica solicitãrii autonomiei de cãtre minoritatea ladinã.
Conform spuselor celor doi, comunitatea ladinã din localitãţile Anpezo, Col şi Fodom doreşte sã aparţinã regiunii autonome Tirolul de Sud cu o politicã minoritarã exceptionalã, şi nu regiunilor cu o majoritate italianã Belluno şi Veneto pentru a se putea reintegra în comunitatea ladinã din zonã. Cererea lor nu ar modifica graniţele ţãrii, ea ar presupune doar o reorganizare administrativã prin care s-ar asigura drepturile culturale şi lingvistice ale comunitãţii ladine din localitãţile respective şi în general ar duce la întãrirea culturii şi identitãţii întregii comunitãţi ladine.
Cererea comunitãţii ladine a fost validatã de referendumul local din 28-29 octombrie 2007 prin care 79% din populaţie, inclusiv italieni, a votat în favoarea acestei solicitãri. De atunci, practic, nu s-a întâmplat nimic.
Comunitatea ladinã s-a adresat PE prin intermediul profesorilor universitari Paul Videsott şi Daniela Templari sperând într-o rezoluţie a grupului de lucru care sã ajute la valorificarea votului dat prin referendum şi în viaţa de zi cu zi. Impedimentul este unul de naturã pur economicã: regiunile Belluno şi Veneto nu doresc sã renunţe la aceste localitãţi bogate, dar în schimb nici nu asigurã drepturile minoritãţilor aflate pe teritoriul lor.
Csaba Sógor a fãcut o comparaţie între eforturile pentru autonomie a ladinilor şi a secuilor şi a accentuat importanţa exemplului ladin. Europarlamentarul a omagiat atitudinea solidarã a comunitãţii ladine, care a reuşit sã-i câştige pentru cauza lor şi pe italienii majoritari. Domnia Sa a evindenţiat faptul cã ladinii s-au folosit de toate posibilitãţile oferite de Constituţia italianã şi dupã ani grei de muncã, au reuşit sã-şi ducã referendumul la succes. – „Sper ca dupã acesta implementarea autonomiei dvs. nu va mai întârzia” – a spus Csaba Sógor.
Asemãnãri între autonomia tibetanã şi cea din Transilvania – Şedinţã comunã a intergrupurilor pentru Minoritãţi Naţionale şi Tibet
2008.05. 25.
În cadrul ultimei şedinţe plenare din Strasbourg a Parlamentului European intergrupurile pentru Minoritãţi naţionale şi Tibet în cadrul unei şedinţe comune au discutat posibilitãţile autonomiei tibetane.
La şedinţã a participat Wangpo Bashi, conducãtorul guvernului din exil al Tibetului şi reprezentantul Sanctitãţii Sale Dalai Lama la Paris. El a declarat cã poporul tibetan nu aspirã la independenţã, ci la o autonomie politicã realã cu respectarea integritãţii teritoriale a Chinei.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor, membru al ambelor grupuri de lucru, a subliniat în intervenţia sa paralela dintre situaţia comunitãţii tibetane şi cea a comunitãţii maghiare din Transilvania. „Comunitatea maghiarã din Transilvania s-a aflat deja în mai multe ipostaze de-a lungul istoriei sale: comunitate majoritarã timp de mai multe secole, beneficiarii unei autonomii reale, apoi subiectul unei autonomii formale, existente doar pe hârtie, iar acum neavând nici o formã de autoguvernare, deşi face parte din coaliţia de guvernãmânt.
Suntem pregãtiţi sã împãrtãşim experienţele noastre cu semenii noştrii tibetani şi sper cã subiectul Tibetului va rãmâne în actualitate şi dupã terminarea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Trebuie sã menţinem subiectul autonomiei pe agendã, indiferent dacã este vorba de cea tibetanã sau de cea a maghiarilor din Transilvania. Pentru acest lucru vom organiza expoziţii, conferinţe şi discuţii în Parlamentul European.” – a declarat Csaba Sógor.
Grupul de lucru pentru Tibet
Sógor Csaba a salutat Dalai Lama în numele maghiarilor Transilvãneni
2010. 09. 06.
Cu ocazia aniversãrii a 50 de ani de la înfiinţarea Guvernului tibetan în exil, Sanctitatea Sa, Dalai Lama a organizat o comemorare grandioasã în 1 – 4 septembrie, anul curent. Întâlnirea a avut loc în statul Karnataka din India.
Alãturi de alţi invitaţi din toate colţurile lumii, eurodeputatul Sógor Csaba a participat la eveniment în calitate de membru al grupului de lucru pentru Tibet. Evenimentul a debutat la data de 1 septembrie cu o ceremonie de mulţumire budhistã, prin care au fost celebrate eforturile paşnice şi fãrã violenţã ale Sanctitãţii Sale pentru independenţa Tibetului.
În 2 septembrie, peste 20.000 de oameni au venit la mãnãstirea Sera Jey de lângã Bylakkupe pentru a celebra 50 de ani de democraţie tibetanã. Sógor Csaba a transmis salutãrile comunitãţii maghiare din Transilvania Sanctitãţii Sale, Dalai Lama, reprezentanţilor Guvernului tibetan, reprezentantului Guvernului Indian, dar şi oaspeţilor prezenţi în numãr mare. Europarlamentarul a rostit un discurs despre cea mai mare virtute a comunitãţilor minoritare, dârzenia.
„Trebuie sã gãsim mereu noi metode pentru a ne îndeplini obiectivele de asigurare a supravieţuirii şi bunãstãrii comunitãţii noastre. Trebuie sã încercãm pânã şi imposibilul în situaţiile fãrã speranţã” – a spus Sógor Csaba.
El a mai adãugat cã maghiarii din Transilvania apreciazã foarte mult eforturile tibetanilor pentru drepturile omului, democraţie, libertate şi autonomie. „Democraţia unui stat începe acolo unde minoritãţile au autonomie, nu existã pedeapsã cu moartea şi disputele sunt rezolvate prin dialog civilizat”, a mai precizat europarlamentarul despre bazele democraţiei moderne.
În cursul aceleiaşi zi, Sógor Csaba a participatşi la cea de-a cincea şedinţã a Reţelei Internaţionale a Deputaţilor pentru Tibet (International Network for parliamentarians on Tibet – INPaT) unde s-a luat decizia ca organizaţia sã acţioneze pentru revitalizarea localitãţilor din Tibet în vederea soluţionãrii probelemelor drepturilor omului şi autoguvernãrii. Membrii INPaT au decis sã invite China sã redeschidã discuţiile cu Tibet.
În ultima zi a vizitei sale, Sógor Csaba a participat la decernarea diplomelor de absolvire a universitãţii budhiste Ngagyur Nyingma, organizatã la mãnãstirea Namdroling, unde studenţii şi-au primit diplomele însuşi de la Dalai Lama.
Dupã ocuparea chinezã a Tibetului din anul 1959, Dalai Lama a fost expulzat şi s-a stabilit în oraşul Dharamsala din India. Alãturi de compatrioţii sãi, el luptã de mai multe decenii pentru autonomie, pace şi excluderea violenţei. La puţin timp dupã expulzarea lui, Dalai Lama a înfiinţat şi Consiliul Reprezentanţilor Poporului Tibetan, care funcţiona ca un parlament şi avea şedinţe lunare. Pe lângã acest consiliu, a fost înfiinţatã şi Administraţia Centralã Tibetanã, un fel de Guvern în exil al Tibetului. Cu acordul conducãtorilor tibetani, Dalai Lama a elaborat şi constituţia Tibetului Liber, pe care a proclamat-o la data de 2 septembrie 1960.
Aniversare 50 de ani de la democratizarea tibetanã
2010. 09. 01.
Europarlamentarul Csaba Sógor va participa la aniversarea a 50 de ani de la demcoratizarea Tibetului, organizatã în India, însuşi de Sanctitatea sa, Dalai Lama. Alãturi de el vor fi prezenţi şi alţi invitaţi de seamã din lumea largã.
Invitaţi din toate colţurile lumii vor ajunge la evenimentul organizat de Dalai Lama cu ocazia aniversãrii a 50 de ani a democratizãrii tibetiene. Ceremonia va avea loc la mãnãstirea Sera Jey, care a fost demolatã de chinezi şi reconstruitã în India.
Dupã ocuparea chinezã a Tibetului din anul 1959, Dalai Lama a fost expulzat şi s-a stabilit în oraşul Dharamsala din India. Alãturi de compatrioţii sãi, el luptã de mai multe decenii pentru autonomie, pace şi excluderea violenţei. La puţin timp dupã expulzarea lui, Dalai Lama a înfiinţat şi Consiliul Reprezentanţilor Poporului Tibetan, care funcţiona ca un parlament şi avea şedinţe lunare. Pe lângã acest consiliu, a fost înfiinţatã şi Administraţia Centralã Tibetanã, un fel de Guvern în exil al Tibetului. Cu acordul conducãtorilor tibetani, Dalai Lama a elaborat şi constituţia Tibetului Liber, pe care a proclamat-o la data de 2 septembrie 1960.
Aniversarea a 50 de ani de la proclamarea constituţiei va avea loc în perioada 1-4 septembrie în India, cu participarea Guvernului tibetan, dar şi a reprezentanţilor statelor şi organizaţiilor ce susţin cauza tibetanã. La eveniment va participa şi europarlamentarul Sógor Csaba, care va transmite mesajul comunitãţii maghiare din Transilvania şi a grupului de lucru delegat de PE pentru Tibet.
Evenimentul se va încheia la data de 4 septembrie cu vizita Sanctitãţii Sale, Dalai Lama, în comunitãţile tibetene care trãiesc expulzaţi în India. Acesta va rosti şi un discurs la congresul Asociaţiei Internaţionale pentru Libertate Religioasã (International Association for Religious Freedom, IARF).
Grupul de lucru pentru Tibet al Parlamentului European s-a întâlnit cu Sanctitatea Sa, Dalai Lama
2008. 12. 04.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat miercuri la şedinţa extraordinarã a Grupului de lucru penru Tibet (Tibet Intergroup - TIG) a Parlamentului European a cãrui invitat de onoare a fost Sanctitatea Sa Dalai Lama şi Samdong Rinpoche, primul ministru al guvernului în exil al Tibetului.
Invitaţii de rang înalt au fost salutaţi din partea gazdelor de europarlamentarul Thomas Mann, preşedintele Intergroupului, urmat de o prezentare pe larg a activitãţii grupului de lucru. Conducãtorii tibetani au prezentat la rândul lor situaţia comunitãţii lor şi au vorbit despre tratativele cu autoritãţile chineze.
Sancrtitatea Sa Dalai Lama a accentuat faptul cã doar o soluţie paşnicã, fãrã violenţã poate duce la rezolvarea situaţiei din Tibet. Samdong Rinpoche, conducãtorul politic al comunitãţii tibetane din exil, a stabilit ca o prioritate a guvernului aflat în exil promovarea pe scarã largã a Memorandumului. A menţionat de asemenea şi încearcãrile sale de a purta discuţii cu diaspora chinezã şi de a ajuta tibetanii din emigraţie sã-şi pãstreze cultura şi identitatea.
Europarlamentarul Csaba Sógor l-a rugat pe Sanctitatea Sa Dalai Lama sã reaminteascã în discursul sãu din plenul instituţiei faptul cã Parlamentul Europeam va putea ajuta comunitatea tibetanã doar dacã va impulsiona Europa sã îţi rezolve probemele cu proprii minoritãţi în cea ce priveşte drepturile lingvistice, statutul juridic şi dreptul la autonomie culturalã şi teritorialã.
- Partea esticã a Uniunii, la fel ca şi cea vesticã, are minoritãţi naţionale tradiţionale, care nu au dreptul de a-şi folosi limba maternã, nu au autonomie culturalã sau teritorialã. Existã state membre UE, care nici pânã în ziua de azi nu au ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare – a concluzionat Sógor.
Europarlamentarul a subliniat acest lucru şi în şedinţa plenarã a PE de joi, adaugând cã: „doar atunci vom putea vorbi de un dialog între culturi când toţi îşi vor putea folosi liber limba maternã şi îşi vor putea exercita drepturile individuale şi cele colective. Uniunea Europeanã va putea avea eficienţã în protecţia drepturilor minoritãţilor din China doar dacã fiecare dintre statele membre va practica o politicã minoritarã de excepţie.”
Atlasul online al limbilor pe cale de dispariţie prezentat la Strasbourg
2013.01.21.
Grupul de lucru al Parlamentului European pentru Minorităţi Tradiţionale, Comunităţi şi Limbi Naţionale, al cărui membru este şi Csaba Sógor (Membru al Parlamentului European - UDMR) şi-a ţinut prima sesiune din acest an în data de 17 ianuarie.
Cu ocazia acestei şedinţe Anahit Minasyan, specialistul de programe al UNESCO şi redactorul Christopher Moseley au prezentat versiunea a treia, consolidată a atlasului mondial al limbilor pe cale de dispariţie. Atlasul, care a apărut iniţial în variantă tipărită în 2010, în trei limbi (franceză, engleză şi spaniolă), are acum şi o variantă virtuală, interactivă (Atlas UNESCO des langues en danger dans le monde). Acesta se poate consulta la următoarele adrese: http://www.unesco/org/new/en/culture/themes/endangered-languages/atlas-of-languages, respectiv:
http://www.unesco/org/culture/languages-atlas.
Obiectivul proiectului UNESCO este conservarea patrimoniului lingvistic al omenirii, consolidarea diversităţii lingvistice pe plan global şi încurajarea diversităţii lingvistice în spaţiul cibernetic. Programul doreşte de asemenea să faciliteze accesul la informaţiile lingvistice de interes general.
Atlasul este rezultatul unei cooperări internaţionale a peste 30 de lingvişti, variantele interactive ale acestuia fiind consolidate în mai multe rânduri, de exemplu numărul articolelor din atlas a crescut cu 375. Astfel, atlasul conţine descrierea a 2.500 limbi pe 62 de hărţi. Varianta interactivă are şi înregistrări audio în limbile pe cale de dispariţie, care pot fi ascultate de cei interesaţi. Acesta poate fi folosit în scopuri statistice, didactice şi de informare, şi este util atât pentru autorităţi şi comunităţi lingvistice cât şi pentru publicul general.
Dr. Christopher Moeseley a precizat, că UNESCO a folosit nouă criterii pentru a determina dacă o limbă este pe cale de dispariţie sau nu. Experţii au studiat moştenirea lingvistică din generaţie în generaţie, numărul persoanelor care vorbesc limba respectivă, proporţia celor care vorbesc limba în raport cu întreaga populaţie şi comutarea lingvistică. De asemenea, este importantă şi existenţa materialelor didactice despre limba şi literatura respectivă, accesul la acest material, atitudinea şi politica guvernului şi a instituţiilor faţă de limbă, statutul oficial al limbii şi frecvenţa de utilizare a acesteia. Atitudinea comunităţii faţă de propria limbă este vitală, ca şi existenţa unor documentări şi descrieri a acesteia (gramatică).
Cercetătorul a subliniat că: fiecare limbă asigură expresia unei concepţii despre lume şi are un sistem de valori, o filozofie şi o funcţie culturală proprie. Numind limba vectorul tradiţiei, acesta a spus că dispariţia unei limbi periclitează patrimoniul cultural al unei întregi comunităţi.
Cele mai multe limbi pe cale de dispariţie sunt cele ale comunităţilor mici din Melanezia, Africa Subsahariană şi America de Sud.
În cea de-a doua parte a sesiunii antropologul catalan Jordi Baltà Portolés a susţinut o prelegere de antropologie culturală cu titlul „Amprenta culturală, instrument al dezvoltării durabile” în conexiune cu recentul său volum apărut în limba engleză şi franceză (Approaches to a Cultural Footprint - Variations autour du concept d'empreinte culturelle, 2011, 55p) în ediţia Centrului Maurits Coppieters din Bruxelles. Baltà Portolés a reflectat asupra legăturii dintre amprenta lingvistică şi cea ecologică. Opinia acestuia este că modul prezervării diversităţii lingvistice europene trebuie să se bazeze pe metodologia folosită în domeniul diminuării amprentei ecologice, şi că aceste eforturi trebuie susţinute politic.
Invariabil UDMR reprezintă maghiarii din Transilvania
2012.12.13
În cadrul şedinţei de astăzi de la Strasbourg a Intergroupului pentru Minorităţi Tradiţionale şi Comunităţi şi Limbi Naţionale al Parlamentului European Gyula Winkler, eurodeputat din partea UDMR a relatat rezultatele alegerilor din România.
Comparând legea electorală românească cu „ruleta rusească”, deputatul a prezentat anomaliile generate de aceasta. Deputatul a reamintit celor prezenţi faptul că la adoptarea legii în 2008 UDMR a fost singurul partid politic care a previzionat caracterul defectuos al acesteia şi a protestat contra adoptării ei.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a evidenţiat faptul că, în mod invariabil şi în baza obiectivelor stabilite la crearea Uniunii, aceasta reprezintă interesele fiecărui membru al comunităţii maghiare minoritare din Transilvania. Aceasta nu şi-a schimbat de atunci nici numele, nici programul dar, de fiecare dată când a fost nevoie, şi-a actualizat strategia pentru a putea răspunde cât mai adecvat situaţiilor politice în permanentă schimbare. UDMR, care în Parlamentul României deţine 5,3% din locuri a câştigat voturile a 89% dintre maghiarii din Transilvania faţă de adversarul său „intern”, care pe plan naţional a obţinut mai puţin de 1% din voturi iar în rândul comunităţii maghiare doar 11%.
Pe lângă temele particulare legate de statutul de minoritate naţională, cum ar fi autonomia sistemului educaţional sau folosirea limbii materne, încă din 1996, Uniunea şi-a completat programul politic cu politici esenţiale pentru întreaga ţară, cum ar fi cea economică sau de dezvoltare regională. Prin Strategia Transilvania 2020 s-a reuşit şi alinierea acestor politici cu ţintele europene pentru 2020. Amintind declaraţiile coaliţiei căştigătoare privind schimbarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă a ţării, deputatul a admis că Uniunea are în faţă provocări grele. „Prin prezenţa noastră – atât în Parlamentul României cât şi la Bruxelles – asigurăm în continuare protecţia intereselor maghiarilor din transilvania. Această activitate este definită de comunitatea care ne-a mandatat. Obiectivele noastre rămân neschimbate de 23 de ani”, a spus Winkler.
Csaba Sógor, europarlamentar din partea UDMR a adăugat: „UDMR rămâne în continuare principala forţă politică a comunităţii naţionale maghiare din România. Uniunea va continua să reprezinte în mod consecvent, legitim şi în spirit european interesele nu doar ale celor care au votat-o, ci şi ale tuturor maghiarilor din Transilvania. Voturile acordate Uniunii reprezintă garanţia viitorului României în UE şi a persistenţei spiritului democraţiei.”
Cel de-al doilea punct al ordinii de zi a constat în discutarea drepturilor de folosire a limbilor regionale din Spania. Discuţia a avut la bază recentele măsuri ale guvernului spaniol cu efect de regresie în domeniul programelor edicaţionale bilingve imersive din provinciile autonome. Europarlamentarii au asigurat colegii lor catalani, basci şi galicieni de sprijinul lor. Membrii Intergroup-ului au adoptat şi o declaraţie comună în care au stabilit angajamentul lor pentru protecţia limbilor regionale.
Intergrupul pentru Minorități din PE a adoptat o rezoluție în cazul Liceului Székely Mikó
2012.09.13
Intergrupul pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale din cadrul Parlamentului European (PE) întrunit, joi, la Strasbourg a adoptat o rezoluție prin care își exprimă solidaritatea față de acțiunile comunității maghiare din România în cazul renaționalizării clădirii Liceului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe.
În cadrul întrunirii, deputații Iuliu Winkler și Sógor Csaba (UDMR, PPE) au făcut o prezentare a situației create de renaționalizarea imobilului în care funcționează Liceul "Székely Mikó" care aparține de drept Bisericii Reformate din Ardeal.
Iuliu Winkler a vorbit despre demersurile pe care UDMR le-a făcut la nivelul instituțiilor din România și de la Bruxelles, inclusiv la nivelul comisarului pentru Justiție, Viviane Reding, despre abuzul comis împotriva Bisericii Reformate din Ardeal căreia i s-a confiscat, pentru a doua oară, un imobil ce-i aparține, dar și despre faptul că trei persoane, care au aplicat legea în vigoare în România în acest caz, au fost condamnate penal în prima instanță.
Deputatul european al UDMR s-a referit și la procesul de restituire a proprietăților care au aparținut comunității maghiare și bisericilor istorice din Ardeal la care România s-a angajat în procesul de aderare la UE, acesta fiind înglobat în criteriile politice ale Tratatului de la Copenhaga. "Procesul de restituție a decurs greoi de-a lungul anilor, iar acum este pur și simplu blocat în privința restituirii proprietăților care au aparținut comunității maghiare și bisericilor istorice din Ardeal înainte de a fi confiscate de regimul comunist. (...) UDMR este decisă să uzeze și pe mai departe de toate instrumentele democratice și instituționale atât la Bruxelles, cât și la București pentru a debloca acest proces de restituire, dar și pentru a se face dreptate în cazul liceului din Sfântu Gheorghe, a cărui renaționalizare o considerăm un atac la adresa comunității maghiare, dar și, în general, un precedent periculos în privința respectării dreptului de proprietate în România", a spus Iuliu Winkler.
În ceea ce privește condamnarea penală în prima instanță a celor trei persoane care au făcut parte din Comisia Națională de Restituție, printre care se numără și secretarul de stat Markó Attila, deputatul european al UDMR a afirmat că situația creată este "de-a dreptul kafkiană". Iuliu Winkler a arătat că cei trei au fost condamnați de o instanță penală pentru că au aplicat prevederile legii în vigoare în privința restituirii unui imobil către Liceul "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe. Această decizie este contrară sentinței civile dată în aceeași cauză în anul 2006, care consacra legal dreptul de proprietate a Bisericii Reformate din Ardeal asupra clădirii aflate în cauză.
La rândul său, deputatul european Sógor Csaba a vorbit despre lentoarea procesului de restituție a proprietăților care au aparținut bisericilor și cultelor religioase din Transilvania confiscate abuziv de regimul comunist. Parlamentarul european a arătat că, în ultimii 10 ani, de la intrarea în vigoare a Legii 501/2002, procentul de restituire a ajuns la aproximativ 35% în cazurile amintite.
Referindu-se la cazul Liceului "Székely Mikó", Sógor Csaba a afirmat că acesta poate fi interpretat ca un atac la întreaga comunitate maghiară, dar și ca pe un semnal în privința renunțării pentru totdeauna la restituirea proprietăților către biserici și culte religioase, cu atât mai mult cu cât anterior, guvernul a manifestat intenția de a anula posibilitatea retrocedării în natură a unor bunuri. El a mai spus că, la intervenția UDMR, această intenție a fost abandonată. Deputatul maghiar din Transilvania le-a vorbit colegilor şi despre cele mai probabile consecinţe ale cazului Mikó: „Nu toate localităţile, unde există clădiri restituite, sunt conduse de maghiari. Această decizie deschide drumul spre renaţionalizarea altor proprietăţi ale bisericilor. (…) Mai mult, există mai multe sute de clădiri retrocedate în care funcţionează instituţii de educaţie, iar astfel şi acestea devin vulnerabile şi mai mult, se vor putea renaţionaliza nu doar şcolile, ci toate proprietăţile retrocedate” – a concis Sógor Csaba.
Membrii Intergrupului pentru Minorități din PE au căzut de acord asupra faptului că Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeană (CE), trebuie să renunțe la practicarea de dublu standard în privința abordărilor pe care în privința respectării dreptului minorităților naționale în statele membre. Deputații europeni prezenți la întrunire au decis să sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea și accelerarea procesului de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist.
Membrii Intergrupului pentru Minorități consideră cazul Liceului "Székely Mikó" un semnal de alarmă în ceea ce privește funcționarea statului de drept în România care poate fi pus în contextul ultimelor evoluții de scena politică de la București care, de altfel, au fost dezbătute, miercuri, în plenul de la Strasbourg.
O protecţie a minorităţilor în UE pe modelul strategiei pentru romi
2012.01.20
Şedinţa plenară din ianuarie 2012 a Parlamentului European de la Strasbourg a fost dominată de alegerile interne ale instituţiei. Europarlamentarii au ales un nou preşedinte, iar conducerile comisiilor şi grupurilor de lucru au fost de asemenea reînnoite.
La ultima şedinţă a Grupului de lucru pentru minorităţi din 19 ianuarie, co-preşedinţii anteriori, Carl Hagglund (suedez, liberal) şi Kinga Gál (maghiar, PPE) au predat ştafeta noilor conducători, Csaba Tabajdi (maghiar, socialist) şi François Alfonsi (francez Corsican, verzi). Ca o recapitulare a activităţii lor, foştii preşedinţi au prezentat în cadrul şedinţei o carte ce conţine evenimentele majore ale ultimilor doi ani şi jumătate. Volumul este întitulat Traditional Minorities, National Communities and Languages. The issue raised in the European Parliament's Intergroup.
Grupul de lucru a stabilit ca principala ţintă a următorilor doi ani influenţarea Parlamentului ca acesta să invite Comisia Europeană să prezinte o strategie de protecţie a minorităţilor din Europa avându-se ca bază modelul strategiei pentru romi.
Invitatul şedinţei a fost Jonathan Hill, consilierul comisionarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou, care a prezentat pe larg noul Program Erasmus pentru toţi, adică noua strategie a UE pentru educaţie, pregătire profesională, tineret şi sport. Descrierea programului poate fi accesată la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/education/erasmus-for-all/doc/com_ro.pdf.
Programul Erasmus pentru toţi se va derula în perioada 2014-2020 şi va avea un buget de 19 miliarde de euro, adică 2% din bugetul UE. Programul deschide un capitol nou în cadrul finanţărilor europene. Comisia Europeană s-a străduit să coreleze programele şi acţiunile europene prin structuri simple şi inteligente pentru a asigura sinergia dintre deciziile transnaţionale şi fondurile structurale, respectiv activităţile la nivel naţional şi regional. Pentru acest program, marea provocare o reprezintă modalitatea prin care va răspunde crizei multiple din Europa prin investiţii în resursele umane, în special în domeniile educaţiei şi a pregătirii profesionale prin întărirea valorilor modelului european. La cererea expresă a doamnei Vassiliou, conceptul programului Erasmus pentru toţi pune accent pe cunoaşterea limbilor străine şi diversitatea lingvistică.
Membrii Grupului de lucru pentru minorităţi au salutat programul, însă au atras atenţia asupra importanţei susţinerii limbilor minoritare şi regionale şi au rugat consilierul comisarului european să ia în calcul şi nevoile vorbitorilor limbilor minoritare şi regionale cu ocazia stabilirii detaliilor programului.
Respectarea drepturilor minoritãţilor aratã autenticitatea Uniunii Europene
2010-02-16
Drepturile minoritãţilor naţionale au constituit o temã de dezbatere constantã în cadrul plenului Parlamentului European (PE) din luna februarie.. Grupul de lucru al Minoritãţilor Tradiţionale, a Comunitãţilor şi Limbilor Naţionale a dezbãtut în şedinţa din 12 februarie problematica drepturilor lingvistice ale minoritãţilor naţionale autohtone, care trãiesc pe teritoriul Uniunii Europene.
Grupul de lucru al minoritãţilor – sub conducerea co-preşedintei Gál Kinga – a avut ocazia pentru prima oarã sã poartã o discuţie cu funcţionarii cabinetului doamnei Viviane Reding, comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetãţenie al Parlamentului European.,.
Deputatul în PE Sógor Csaba în discursul sãu a subliniat faptul, cã legea limbii oficiale în Slovacia este împotriva minoritãţilor, şi nu numai cã contravine Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii, dar este şi periculoasã. În opinia eurodeputatului, legea menţionatã pune în primejdie nu numai realizãrile comunitare, ci înseamnã şi pericol pentru piaţa unicã şi pentru libertatea de circulaţie a serviciilor. Sógor Csaba a propus, cã dacã problema nu poate fi rezolvatã din punctul de vedere al drepturilor fundamentale, atunci sã fie abordatã din punctul de vedere al consecinţelor zilnice pe care aceasta le provoacã..
Datoritã angajamentului ferm şi a activitãţii desfãşurate de deputatul Sógor Csaba, atenţia plenului a fost îndreptatã spre problematica discriminãrii la nivel global al minoritãţilor naţionale în cadrul dezbaterii privind cazurile de încãlcare a drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept,.
În legãturã cu situaţia din Birmania deputatul Sógor Csaba le-a amintit colegilor sãi, cã junta militarã a promis cã în acest an va organiza alegeri democratice. Deputatul european considerã ca fiind foarte importantã menţinerea presiunii comunitãţii internaţionale şi a Uniunii Europene asupra juntei militare în vederea realizãrii tranziţiei democratice. „Participarea minoritãţilor naţionale în alegeri trebuie sã fie asiguratã altfel conflictele etnice vor continua.”
„Uniunea Europeanã atunci ar fi autenticã şi eficace în exercitarea presiunii dacã toate statele membre ar asigura respectarea drepturilor minoritãţilor. Pânã când existã legi cu privire la limba oficialã – şi aici mã refer nu numai la Slovacia –,vinovãţia colectivã poate fi reactualizatã, pânã când unele state membre pot nega existenţa, limba şi drepturile minoritãţilor naţionale pe teritoriul lor, Uniunea Europeanã nu poate fi nici autenticã nici eficace în demersul sãu” – a declarat deputatul maghiar din Transilvania.
Luarea de cuvânt a D-lui Csaba Sógor la şedinţa fracţiunii Partidului Popular European din 24 iunie
2009-06-24
Principalul punct al ordinii de zi a întrunirii de astãzi a Partidului Poporului European (PPE) este trecerea în revistã a activitãţii perioadei 2009-2014.
Parlamentarii participanţi au relevat rezultatele deosebite ale alegerilor abia încheiate. Datele statistice ale acestora demonstreazã caracterul de promotor al fracţiunii în cadrul Uniunii Europene, deoarece membrii PPE vin din 19 de ţãri şi grupeazã 36% din totalul membrilor Parlamentului European (PE). Intervenţiile parlamentarilor au subliniat responsabilitatea fracţiunii faţã de doleanţele şi preocupãrile cetãţenilor Uniunii. În cadrul întrunirii s-a discutat şi despre dificila problemã a preşedinţiei Consiliului Europei (CE).
Referindu-se la exemplul oraşului Strasbourg parlamentarul Csaba Sógor a relevat faptul cã oricât de costisitoare sunt cheltuielile plenarelor lunare ale PE, înscripţiile în mai multe limbi, multilingvismul precum şi ospitalitatea urbei sunt tot atâtea argumente care ne sugereazã sã nu ne fie teamã de minoritãţi şi prin exemplul ei îndeamnã la sprijinirea acestora. Acelaşi mesaj aduc şi programele multiculturale şi multilingve organizate de Asociaţia Parlamentarilor Europeni (APE).
Parlamentarul a subliniat importanţa activitãţii în ciclul parlamentar încheiat a Intergrupului Minoritãţilor Naţionale. Acest colegiu a elaborat un proiect de hotãrâre pentru ocrotirea minoritãţilor naţionale, a rromilor şi a aşa ziselor noi grupuri minoritare din Uniunea Europeanã. Documentul nu a fost însã însuşit cu toate cã minoritãţile mai sus amintite reprezintã aproape un sfert din cetãţenii UE.
În încheiere Csaba Sógor referindu-se la cele zece puncte prioritate ale Partidului Popular European, numit şi dekalogul prioritãţilor, care ghideazã activitatea PE în urmãtorii cinci ani a ţinut sã sublinieze cã: „... tratarea în mod adecvat a problemei minoritãţilor este în egalã mãsurã important ca şi provocãrile crizei economice sau a schimbãrilor climaterice."
Pro minoritate Europae – A apãrut volumul de studii al Intergrupului pentru minoritãţi al PE
2009.03.19
Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de funcţionare a Grupului de lucru (intergroup) pentru minoritãţi naţionale al Parlamentului European (PE) au aupãrut ediţiile în limbile maghiarã şi englezã a volumului de studii Pro Minoritate Europae, care au fost prezentate într-un cadru festiv la Bruxelles. Cartea a fost editatã de europarlamentarul Csaba Tabajdi (S&D), preşedintele grupului de lucru, iar publicarea cãrţii a fost susţinutã de cãtre grupurile politice.
Printre autori apare şi europarlamentarul UDMR Csaba Sógor cu lucrarea intitulatã „Educaţia interculturalã şi provocãrile întâmpinate în România”.
Cele douã ediţii au conţinut identic, provenind de la europarlamentari membii ai intergrupului. Politicieni importanţi, precum Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European, Katalin Szili, preşedintele Parlamentului din Ungaria, Kinga Göncz, ministrul de externe al Ungariei, dar şi Ján Figel, comisar pentru Educaţie, formare, culturã şi tineret au prefaţat cartea care conţine opt capitole tematice, iar printre autori se regãsesc şi personalitãţi active în domeniul protecţiei drepturilor minoritãţilor, funcţionari publici şi specialişti independenţi.
Volumunul detaliazã provocãrile şi posibilitãţile creãrii unui sistem european pentru protecţia minoritãţilor, apoi prezintã ca exemplu pozitiv diferitele forme de autonomie a minoritãţilor de pe teritoriul UE împreunã cu problemele acestora. Un capitol întreg este dedicat rolului important a limbii materne în pãstrarea identitãţii minoritãţilor.
Un alt capitol este dedicat activitãţii grupului de lucru, ai cãrui preşedinte este Csaba Tabajdi din 2004, acesta fiind urmat de o serie de eseuri şi scrisori despre protecţia minoritãţii maghiare din Europa. Textele privind protecţia şi încãlcarea drepturilor minoritãţilor sunt prezentate împãrţite pe regiuni şi comunitãţi.
Autorii de etnie maghiarã, alţii decât editorul volumului, sunt dupã cum urmeazã: Bauer Edit - europarlamentar, Bíró Gáspár – profesor universitar, Duka-Zólyomi Árpád - europarlamentar, Gál Kinga - europarlamentar, Glatz Ferenc - academician, Göncz Kinga – ministru de externe, Hantz Péter – cercetãtor ştiinţific, Kósáné Kovács Magda - europarlamentar, Kovács Péter – magistrat constituţional, profesor universitar, Olajos Péter - europarlamentar, Göndör Péter - diplomat, Korányi Dávid – specialist parlamentar, Komlóssy József – activist pentru protecţia minoritãţilor, Kötő József – parlamentar în Parlamentul României, Schöpflin György - europarlamentar, Sógor Csaba - europarlamentar, Szent-Iványi István - europarlamentar, Szili Katalin - preşedintele Parlamentului Ungariei, Tőkés László - europarlamentar, Vizi Balázs – cercetãtor ştiinţific.
Şedinţa Intergropului pentru Minoritãţi din noiembrie: Csaba Sógor despre autonomie
2008. 11. 21.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat la şedinţa grupului de lucru pentru minoritãţi al Parlamentului European (PE), unde invitaţii, profesorii universitari Paul Videsott şi Daniela Templari au prezentat problematica solicitãrii autonomiei de cãtre minoritatea ladinã.
Conform spuselor celor doi, comunitatea ladinã din localitãţile Anpezo, Col şi Fodom doreşte sã aparţinã regiunii autonome Tirolul de Sud cu o politicã minoritarã exceptionalã, şi nu regiunilor cu o majoritate italianã Belluno şi Veneto pentru a se putea reintegra în comunitatea ladinã din zonã. Cererea lor nu ar modifica graniţele ţãrii, ea ar presupune doar o reorganizare administrativã prin care s-ar asigura drepturile culturale şi lingvistice ale comunitãţii ladine din localitãţile respective şi în general ar duce la întãrirea culturii şi identitãţii întregii comunitãţi ladine.
Cererea comunitãţii ladine a fost validatã de referendumul local din 28-29 octombrie 2007 prin care 79% din populaţie, inclusiv italieni, a votat în favoarea acestei solicitãri. De atunci, practic, nu s-a întâmplat nimic.
Comunitatea ladinã s-a adresat PE prin intermediul profesorilor universitari Paul Videsott şi Daniela Templari sperând într-o rezoluţie a grupului de lucru care sã ajute la valorificarea votului dat prin referendum şi în viaţa de zi cu zi. Impedimentul este unul de naturã pur economicã: regiunile Belluno şi Veneto nu doresc sã renunţe la aceste localitãţi bogate, dar în schimb nici nu asigurã drepturile minoritãţilor aflate pe teritoriul lor.
Csaba Sógor a fãcut o comparaţie între eforturile pentru autonomie a ladinilor şi a secuilor şi a accentuat importanţa exemplului ladin. Europarlamentarul a omagiat atitudinea solidarã a comunitãţii ladine, care a reuşit sã-i câştige pentru cauza lor şi pe italienii majoritari. Domnia Sa a evindenţiat faptul cã ladinii s-au folosit de toate posibilitãţile oferite de Constituţia italianã şi dupã ani grei de muncã, au reuşit sã-şi ducã referendumul la succes. – „Sper ca dupã acesta implementarea autonomiei dvs. nu va mai întârzia” – a spus Csaba Sógor.
Asemãnãri între autonomia tibetanã şi cea din Transilvania – Şedinţã comunã a intergrupurilor pentru Minoritãţi Naţionale şi Tibet
2008.05. 25.
În cadrul ultimei şedinţe plenare din Strasbourg a Parlamentului European intergrupurile pentru Minoritãţi naţionale şi Tibet în cadrul unei şedinţe comune au discutat posibilitãţile autonomiei tibetane.
La şedinţã a participat Wangpo Bashi, conducãtorul guvernului din exil al Tibetului şi reprezentantul Sanctitãţii Sale Dalai Lama la Paris. El a declarat cã poporul tibetan nu aspirã la independenţã, ci la o autonomie politicã realã cu respectarea integritãţii teritoriale a Chinei.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor, membru al ambelor grupuri de lucru, a subliniat în intervenţia sa paralela dintre situaţia comunitãţii tibetane şi cea a comunitãţii maghiare din Transilvania. „Comunitatea maghiarã din Transilvania s-a aflat deja în mai multe ipostaze de-a lungul istoriei sale: comunitate majoritarã timp de mai multe secole, beneficiarii unei autonomii reale, apoi subiectul unei autonomii formale, existente doar pe hârtie, iar acum neavând nici o formã de autoguvernare, deşi face parte din coaliţia de guvernãmânt.
Suntem pregãtiţi sã împãrtãşim experienţele noastre cu semenii noştrii tibetani şi sper cã subiectul Tibetului va rãmâne în actualitate şi dupã terminarea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Trebuie sã menţinem subiectul autonomiei pe agendã, indiferent dacã este vorba de cea tibetanã sau de cea a maghiarilor din Transilvania. Pentru acest lucru vom organiza expoziţii, conferinţe şi discuţii în Parlamentul European.” – a declarat Csaba Sógor.
Grupul de lucru pentru Tibet
Sógor Csaba a salutat Dalai Lama în numele maghiarilor Transilvãneni
2010. 09. 06.
Cu ocazia aniversãrii a 50 de ani de la înfiinţarea Guvernului tibetan în exil, Sanctitatea Sa, Dalai Lama a organizat o comemorare grandioasã în 1 – 4 septembrie, anul curent. Întâlnirea a avut loc în statul Karnataka din India.
Alãturi de alţi invitaţi din toate colţurile lumii, eurodeputatul Sógor Csaba a participat la eveniment în calitate de membru al grupului de lucru pentru Tibet. Evenimentul a debutat la data de 1 septembrie cu o ceremonie de mulţumire budhistã, prin care au fost celebrate eforturile paşnice şi fãrã violenţã ale Sanctitãţii Sale pentru independenţa Tibetului.
În 2 septembrie, peste 20.000 de oameni au venit la mãnãstirea Sera Jey de lângã Bylakkupe pentru a celebra 50 de ani de democraţie tibetanã. Sógor Csaba a transmis salutãrile comunitãţii maghiare din Transilvania Sanctitãţii Sale, Dalai Lama, reprezentanţilor Guvernului tibetan, reprezentantului Guvernului Indian, dar şi oaspeţilor prezenţi în numãr mare. Europarlamentarul a rostit un discurs despre cea mai mare virtute a comunitãţilor minoritare, dârzenia.
„Trebuie sã gãsim mereu noi metode pentru a ne îndeplini obiectivele de asigurare a supravieţuirii şi bunãstãrii comunitãţii noastre. Trebuie sã încercãm pânã şi imposibilul în situaţiile fãrã speranţã” – a spus Sógor Csaba.
El a mai adãugat cã maghiarii din Transilvania apreciazã foarte mult eforturile tibetanilor pentru drepturile omului, democraţie, libertate şi autonomie. „Democraţia unui stat începe acolo unde minoritãţile au autonomie, nu existã pedeapsã cu moartea şi disputele sunt rezolvate prin dialog civilizat”, a mai precizat europarlamentarul despre bazele democraţiei moderne.
În cursul aceleiaşi zi, Sógor Csaba a participatşi la cea de-a cincea şedinţã a Reţelei Internaţionale a Deputaţilor pentru Tibet (International Network for parliamentarians on Tibet – INPaT) unde s-a luat decizia ca organizaţia sã acţioneze pentru revitalizarea localitãţilor din Tibet în vederea soluţionãrii probelemelor drepturilor omului şi autoguvernãrii. Membrii INPaT au decis sã invite China sã redeschidã discuţiile cu Tibet.
În ultima zi a vizitei sale, Sógor Csaba a participat la decernarea diplomelor de absolvire a universitãţii budhiste Ngagyur Nyingma, organizatã la mãnãstirea Namdroling, unde studenţii şi-au primit diplomele însuşi de la Dalai Lama.
Dupã ocuparea chinezã a Tibetului din anul 1959, Dalai Lama a fost expulzat şi s-a stabilit în oraşul Dharamsala din India. Alãturi de compatrioţii sãi, el luptã de mai multe decenii pentru autonomie, pace şi excluderea violenţei. La puţin timp dupã expulzarea lui, Dalai Lama a înfiinţat şi Consiliul Reprezentanţilor Poporului Tibetan, care funcţiona ca un parlament şi avea şedinţe lunare. Pe lângã acest consiliu, a fost înfiinţatã şi Administraţia Centralã Tibetanã, un fel de Guvern în exil al Tibetului. Cu acordul conducãtorilor tibetani, Dalai Lama a elaborat şi constituţia Tibetului Liber, pe care a proclamat-o la data de 2 septembrie 1960.
Aniversare 50 de ani de la democratizarea tibetanã
2010. 09. 01.
Europarlamentarul Csaba Sógor va participa la aniversarea a 50 de ani de la demcoratizarea Tibetului, organizatã în India, însuşi de Sanctitatea sa, Dalai Lama. Alãturi de el vor fi prezenţi şi alţi invitaţi de seamã din lumea largã.
Invitaţi din toate colţurile lumii vor ajunge la evenimentul organizat de Dalai Lama cu ocazia aniversãrii a 50 de ani a democratizãrii tibetiene. Ceremonia va avea loc la mãnãstirea Sera Jey, care a fost demolatã de chinezi şi reconstruitã în India.
Dupã ocuparea chinezã a Tibetului din anul 1959, Dalai Lama a fost expulzat şi s-a stabilit în oraşul Dharamsala din India. Alãturi de compatrioţii sãi, el luptã de mai multe decenii pentru autonomie, pace şi excluderea violenţei. La puţin timp dupã expulzarea lui, Dalai Lama a înfiinţat şi Consiliul Reprezentanţilor Poporului Tibetan, care funcţiona ca un parlament şi avea şedinţe lunare. Pe lângã acest consiliu, a fost înfiinţatã şi Administraţia Centralã Tibetanã, un fel de Guvern în exil al Tibetului. Cu acordul conducãtorilor tibetani, Dalai Lama a elaborat şi constituţia Tibetului Liber, pe care a proclamat-o la data de 2 septembrie 1960.
Aniversarea a 50 de ani de la proclamarea constituţiei va avea loc în perioada 1-4 septembrie în India, cu participarea Guvernului tibetan, dar şi a reprezentanţilor statelor şi organizaţiilor ce susţin cauza tibetanã. La eveniment va participa şi europarlamentarul Sógor Csaba, care va transmite mesajul comunitãţii maghiare din Transilvania şi a grupului de lucru delegat de PE pentru Tibet.
Evenimentul se va încheia la data de 4 septembrie cu vizita Sanctitãţii Sale, Dalai Lama, în comunitãţile tibetene care trãiesc expulzaţi în India. Acesta va rosti şi un discurs la congresul Asociaţiei Internaţionale pentru Libertate Religioasã (International Association for Religious Freedom, IARF).
Grupul de lucru pentru Tibet al Parlamentului European s-a întâlnit cu Sanctitatea Sa, Dalai Lama
2008. 12. 04.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat miercuri la şedinţa extraordinarã a Grupului de lucru penru Tibet (Tibet Intergroup - TIG) a Parlamentului European a cãrui invitat de onoare a fost Sanctitatea Sa Dalai Lama şi Samdong Rinpoche, primul ministru al guvernului în exil al Tibetului.
Invitaţii de rang înalt au fost salutaţi din partea gazdelor de europarlamentarul Thomas Mann, preşedintele Intergroupului, urmat de o prezentare pe larg a activitãţii grupului de lucru. Conducãtorii tibetani au prezentat la rândul lor situaţia comunitãţii lor şi au vorbit despre tratativele cu autoritãţile chineze.
Sancrtitatea Sa Dalai Lama a accentuat faptul cã doar o soluţie paşnicã, fãrã violenţã poate duce la rezolvarea situaţiei din Tibet. Samdong Rinpoche, conducãtorul politic al comunitãţii tibetane din exil, a stabilit ca o prioritate a guvernului aflat în exil promovarea pe scarã largã a Memorandumului. A menţionat de asemenea şi încearcãrile sale de a purta discuţii cu diaspora chinezã şi de a ajuta tibetanii din emigraţie sã-şi pãstreze cultura şi identitatea.
Europarlamentarul Csaba Sógor l-a rugat pe Sanctitatea Sa Dalai Lama sã reaminteascã în discursul sãu din plenul instituţiei faptul cã Parlamentul Europeam va putea ajuta comunitatea tibetanã doar dacã va impulsiona Europa sã îţi rezolve probemele cu proprii minoritãţi în cea ce priveşte drepturile lingvistice, statutul juridic şi dreptul la autonomie culturalã şi teritorialã.
- Partea esticã a Uniunii, la fel ca şi cea vesticã, are minoritãţi naţionale tradiţionale, care nu au dreptul de a-şi folosi limba maternã, nu au autonomie culturalã sau teritorialã. Existã state membre UE, care nici pânã în ziua de azi nu au ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare – a concluzionat Sógor.
Europarlamentarul a subliniat acest lucru şi în şedinţa plenarã a PE de joi, adaugând cã: „doar atunci vom putea vorbi de un dialog între culturi când toţi îşi vor putea folosi liber limba maternã şi îşi vor putea exercita drepturile individuale şi cele colective. Uniunea Europeanã va putea avea eficienţã în protecţia drepturilor minoritãţilor din China doar dacã fiecare dintre statele membre va practica o politicã minoritarã de excepţie.”
