Uniunea Europeanã trebuie sã asculte vocea minoritãţilor

2012-03-30

La cea de-a doua şedinţã plenarã din luna martie a Parlamentului European Europarlamentarii au dezbãtut mai multe rapoarte privind lãrgirea UE. La dezbaterea privind aderarea Serbiei şi Kosovoului a luat cuvântul şi Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor.


Discursurile din 28 martie ale deputatului privind procesul de lãrgire:

„- Þãrile din vestul Peninsului Balcanice au ales calea aderãrii la UE, iar locutorii zonei sperã cã acest pas le va aduce condiţii mai bune de viaţã, dezvoltare economicã şi soluţionarea conflictelor etnice.  Cetãţenii Serbiei, sârbi, maghiari, rromi, români, albanezi şi croaţi, toţi doresc aceste lucruri. Însã, dacã Uniunea nu se ocupã într-o mãsurã satisfãcãtoare de rezolvarea problemelor minoritãţilor, viitorii cetãţeni ai UE vor fi dezamãgiţi de noi. Cea mai bunã cale de soluţionare a tensiunilor interetnice este garantarea autonomiei politice. Aceasta este calea viitorului şi în regiunea Voivodina din Serbia. Pentru multã vreme aceastã cale a pãrut a fi soluţia şi pentru Kosovo, însã timpul a depãşit posibilitatea soluţionãrii intra-statale a problemei. Rog Comisia şi statele membre sã nu lase ţãrile din aceastã regiune, care au ales calea aderãrii, sã-şi piardã perspectiva europeanã. Pentru a reuşi, trebuie sã acordãm atenţie problemelor lor, chiar dacã acest lucru înseamnã asumarea unui rol în soluţionarea problemelor interetnice.”

„- Deşi în anii ’90 discuţiile se purtau despre revendicãrile pentru autonomie a albanezilor din Kosovo, azi statul Kosovo este un stat independent recunoscut de cãtre majoritatea statelor membre şi potenţial candidat la aderarea la UE. Însã calea dintre cele douã situaţii nu a fost lipsitã de greutãţi, au fost necesare lupte sângeroase, foarte multe victime, la fel ca şi douã decenii irosite din punct de vedere economic. Este posibil ca în momentul în care a retras autonomia regiunii, guvernul sârb nu a ştiut cã face primul pas spre independenţa Kosovoului. De asemenea, este posibil ca, atunci când a refuzat sã ia în serios manifestaţiile paşnice organizate de Rugova, comunitatea internaţionalã sã nu fi ştiut cã contribuie la izbucnirea unor lupte armate. Asigurarea dreptului de autoguvernare a minoritãţilor naţionale tradiţionale într-o regiune mixtã din punct de vedere etnic, cum este vestul Peninsulei Balcanice, este o condiţie primarã a pãcii. Asta ne învaţã istoria recentã a Kosovoului. Iar Uniunea trebuie sã asculte de vocea minoritãţilor mai atent decât a fãcut-o pânã acum.”

-----

În cadrul intervenţiilor de un minut Csaba Sógor le-a vorbit preşedintelui PE şi colegilor sãi despre situaţia creatã în jurul denumirii Şcolii generale nr. 2 din Târgu Mureş:

„- Cu toţii suntem conştienţi de faptul cã convieţuirea paşnicã a naţiunilor din Europa se bazeazã pe respect şi înţelegere comunã, respectiv pe cunoaşterea şi acceptarea reciprocã a culturii şi a simbolurilor fiecãruia. Acest lucru este şi mai important în cazul în care douã naţiuni trãiesc în acelaşi stat sau în aceeaşi localitate. Aceasta este situaţia în Târgu Mureş, unde, aproximativ, românii şi maghiarii constituie câte o jumãtate a populaţiei. Contrar proporţiilor etnice, în acest oraş nu existã nicio şcoalã generalã care sã poarte numele unei personalitãţi istorice maghiare, toate sunt denumite dupã personalitãţi româneşti. O iniţiativã recentã a unor pãrinţi cere denumirea Şcolii generale nr. 2  dupã un primar maghiar al oraşului, însã conducerea românã a şcolii şi majoritatea românã din consiliul local obstrucţioneazã acest demers. Consider cã ar trebuie sã urmãm principiile care au dus la convieţuirea paşnicã a naţionalitãţilor din Europa şi în acest caz: respectul şi înţelegerea reciprocã. Primul pas în aceastã direcţie ar putea fi valorificarea la nivelul simbolurilor a multilingvismului într-un oraş multietnic.”

-----

În cea de-a doua zi a şedinţei plenare din 29 martie în cadrul dezbaterii referitoare la Raportul privind cetãțenia UE în 2010: Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetãțenilor UE, europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a vorbit despre obstacolele în faţa valorificãrii drepturilor cetãţeneşti europene în cazul a douã state membre, România şi Bulgaria.

- Raportul aratã cã deşi dreptul la libera mişcare şi reşedinţã este cel mai cunoscut drept european printre cetãţeni, majoritatea petiţiilor se referã la încãlcarea acestuia – a subliniat deputatul maghiar din Transilvania. Acesta a mai adãugat cã cetãţenii UE identificã Uniunea în primul rând cu dreptul la liberã mişcare. Se poate spune cã dispariţia graniţelor fizice şi virtuale este cea mai mare realizare a UE.

Deputatul a atras atenţia asupra faptului cã cetãţenii sunt cel mai sensibili la încãlcarea acestui drept: - Cu toate cã petiţiile ne informeazã despre numeroase neregularitãţi, nu putem sã uitãm cã cetãţenii a douã state membre încã nu se pot simţi cetãţeni UE cu drepturi depline. Mai mult, aceştia încã nu au primit o motivare satisfãcãtoare pentru aceastã situaţie. Întârzierea inexplicabilã a acceptãrii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen este o încãlcarea a drepturilor cetãţeneşti europene a locuitorilor acestor douã ţãri. Chiar avem nevoie de 27 de milioane de petiţii pentru a schimba aceastã situaţie? – a întrebat Csaba Sógor.

http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2011/2182(INI)&l=en