Constatări greșite și superficialități într-un studiu al PE privind învățământul în limbă maghiară din România – Csaba Sógor cere corectarea erorilor
Cel mai recent studiu al Parlamentului European privind educația în limba minorităților trage mai multe concluzii eronate cu privire la învățământul în limba maghiară din România. Potrivit lui Csaba Sógor cea mai nerealistă afirmație din document este cea care spune că cea mai importantă realizare a învățământului în limba maternă din România este că studenții care și-au absolvit studiile în limba maghiară pot obține un loc de muncă în Ungaria.
La inițiativa Comisiei Parlamentului European pentru Cultură și Educație (CULT) experți internaționali au investigat situația învățământului în limba minorităților din Europa. Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor consideră că este foarte important că există un astfel de document, el însuși militând ani de zile pentru a atrage atenția factorilor de decizie europeni asupra problemelor din educație. „Aproape 10 la sută dintre cetățenii europeni - aproximativ 40-50 de milioane de oameni - aparțin unei minorități lingvistice. Cu toate acestea, problemele legate de educația în limba maternă sunt tratate la nivel de stat membru - ceea ce rezultă adesea în probleme“, a declarat europarlamentarul care a analizat din punct de vedere profesional paragrafele din studiu privind România.
Sógor s-a adresat Comisiei CULT subliniind că studiul trage concluzii eronate și constatări greșite, trimițând cereri de modificări la document în interesul unei imagini realiste și obiective. Conform unuia dintre paragrafele studiului, elevii care au absolvit o instituție de învățământ din România cu predare în limba maghiară au o șansă mai bună de a găsi un loc de muncă în Ungaria, pentru că nu vorbesc româna suficient de bine. Acest lucru sugerează că copiii aparținând comunității maghiare din România un avantaj dacă învață în limba română.
-Am subliniat că această concluzie este departe de adevăr și că predarea corectă a limbii române este o datorie a sistemului educațional din România. Cunoașterea lacunară a limbii române este rezultatul faptului că româna este predată ca limbă maternă copiilor maghiari, chiar dacă în realitate, limba lor maternă este maghiara. Aceasta ar trebui să fie predată ca o a doua limbă, conform Legii învățământului nr. 1/2011 - a declarat europarlamentarul. În opinia lui Csaba Sógor este o greșeală să spunem că copiii care învață în limba maghiară pot găsi un loc de muncă numai în Ungaria sau în zonele compacte etnic: „Aceasta este o simplificare ridicolă la care există numeroase exemple contrare. Această afirmație nu poate sta la baza singurului studiu de nivel european din domeniu.“
Studiul face o greșeală atunci când enumeră universitățile cu predare în limba maghiară din România, uitând să menționeze Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Artă sau cea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. Csaba Sógor a cerut modificări și corecturi în această privință. Conform legii învățământului nr. 1/2011 aceste trei instituții sunt definite ca universități multiculturale. Printre altele, acest lucru înseamnă că acestea sunt obligate să se ocupe de educația maghiară ca o unitate organizațională separată. Am cerut ca studiul să precizeze că Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș nu respectă această lege nici până în ziua de azi! - a spus europarlamentarul.
Csaba Sógor și-a exprimat speranța că Parlamentul va avea în continuare astfel de inițiative și că provocările cu care se confruntă învățământul maghiar din România va fi prezentat în mod realist și obiectiv.
