UDMR a participat la Congresul Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN)

2015-05-14

Joi, 14 mai, Kelemen Hunor a prezentat, la Congresul FUEN, desfășurat la Komotini, în Grecia, diferitele perioade pe care le-a parcurs, cu rezultate variabile, politica statului român in privința  minorităților. El a vorbit și despre obstacolele care au trebuit depășite în ultimii 25 de ani, în sfera protecției intereselor minorităților și s-a referit, de asemenea, la provocările pe care le rezervă viitorul în acest domeniu.


În interveniția sa din cadrul congresului, președintele Uniunii a evidențiat faptul că formațiunea politică pe care o conduce constată cu profundă îngrijorare că, într-o țară membră a Uniunii Europene, nici la 25 de ani după prăbușirea comunismului, drepturile comunitare deja obținute și consfințite prin lege, nu reprezintă o garanție.„Pentru ca în domeniul protecției minorităților naționale să se poată înregistra un progres, este nevoie de un demers european comun”, a spus Kelemen Hunor.
 
„Comunitatea maghiară din România a decis, imediat după schimbarea de regim, că va încerca să își obțină drepturile folosind instrumentele democrației parlamentare, prin argumente și prin dialog, căutând parteneri în societatea românească, în Europa și la nivel internațional, pentru a obține sprijinul acestora”, a subliniat Kelemen Hunor la Congresul FUEN. El a adăugat că, de la bun început, când țara încă nu știa în ce direcție vrea să meargă, comunitatea pe care o reprezintă a fost adepta integrării euro-atlantice și a valorilor democratice.
 
„În momentul schimbării de regim, puterea de stat din România avea ca obiectiv crearea unui stat național omogen. Deja emigraseră în număr mare etnicii germani și evrei. Maghiarimea, privată de instituțiile sale culturale și educaționale și având posibilitatea de a folosi limba maternă doar în mediul familial, era o comunitate condamnată la moarte identitară, s-a găsit în situația de a supraviețui în aceste condiții, iar apoi, în decembrie 1989, să se ridice din nou în picioare”, a spus Kelemen Hunor, referindu-se la acel punct de cotitură istorică care poate fi considerat și începutul acțiunii de apărare a drepturilor și de reprezentare a intereselor maghiarilor.
 
Președintele UDMR a evocat și faptul că, în martie 1990, la Târgu Mureș a izbucnit un conflict interetnic sângeros, din cauza unei inscripționări bilingve, precum și pentru faptul că o sută de mii de oameni au revendicat în stradă, dreptul lor la învățământ în limba maghiară la toate nivelele, de la grădiniță până la universitate, pentru ca membrii comunității noastre să își poată păstra identitatea.
 
„Acea încordare etnică provocată artificial, și care s-a soldat și cu moartea unora dintre victime, a pus în evidență multe aspecte, a scos la iveală multe lucruri și ne-a învățat multe. Dar lecția cea mai importantă a acestui conflict a fost aceea că, pentru a fi în măsură să ne obținem drepturile, trebuie să apelăm la instrumente democratice. Maghiarimea consideră, de asemenea, o valoare a ultimilor 25 de ani, faptul că are reprezentanți în diferite instituții – în autoritățile locale și județene, în Parlament și în Parlamentul European, iar în anumite perioade și în Guvern”, a arătat președintele UDMR, potrivit căruia, în momentul de față, în ceea ce privește aplicarea drepturilor minorităților, România se află pe o pantă descendentă.
 
„După aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, nu am mai reușit să obținem sprijin în Parlament pentru proiectul de lege privind statutul minorităților naționale, proiect care reglementa și sistemul instituțional al autonomiei culturale și care fusese elaborat în 2005. Acest lucru dovedește, fără echivoc, faptul că, din momentul în care presiunea europeană încetează, stagnează și procesul obținerii drepturilor minorităților”, a subliniat Kelemen Hunor.
 
El a menționat, de asemenea, amânarea aplicării unor legi aflate în vigoare, exemplificând cu legea privind la folosirea limbii materne în administrația publică, precum și Legea Educației adoptată în 2011, în cazul înființării liniei maghiare la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.
 
Kelemen Hunor i-a informat pe participanții la Congresul FUEN și în legătură cu proiectul de Statut al Autonomiei elaborat de UDMR în colaborare cu partenerul său, Partidul Civic Maghiar - un proiect supus dezbaterii publice și care ar contribui nu doar la întărirea identității, ci și la instaurarea unui echilibru în societate.
 
De asemenea, lideru UDMR și-a exprimat regretul vizavi de faptul că Ministerul Afacerilor Externe al României, cu participarea Comisiei de la Veneția, a organizat recenta conferință consacrată practicii judiciare în sfera drepturilor minorităților, fără a invita pe cei direct implicați – organizațiile politice de reprezentare a minorităților naționale din România.
 
„N-au avut nici măcar curiozitatea să afle opinia vreuneia dintre minoritățile din țară, au conchis așa, între ei, că această problemă a fost soluționată în România”, a adăugat președintele Uniunii.
 
În ceea ce privește viitorul, el a spus că este necesară încheierea unui acord între majoritate și minoritate și că UDMR a comunicat șefului statului o propunere în acest sens. Documentul sugerat ar urma să conțină garanții pentru ca drepturile deja câștigate să nu fie știrbite sau retrase, că legile aflate în vigoare vor fi aplicate în toate cazurile și că societatea va căuta consensul pentru pașii următori în problemele care privesc minoritățile naționale.
 
La Congresul FUEN care a avut loc în Grecia, din delegația UDMR condusă de Kelemen Hunor au mai făcut parte  și parlamentarii Korodi Attila și Molnár Zsolt, europarlamentarul Sógor Csaba și secretarul pentru relații externe, Vincze Loránt, vicepreședinte al FUEN.