Existã cale de ieşire din crizã?

2013-02-22

Vineri, 22 februarie 2013, eurodeputatul UDMR Csaba Sógor a susţinut o prelegere cu titlul Existã cale de ieşire din crizã? studenţilor de economie a universitãţii Sapientia din Miercurea-Ciuc. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umaniste a Universitãţii Sapientia, în cadrul cursului de Economie şi Politicã Economicã în Uniunea Europeanã.



Sógor a vorbit despre aspectul social al crizei economice, abordând probleme sociale, culturale şi morale care afecteazã negativ indicele financiare.

Eurodeputatul a amintit de strategia ţãrilor scandinave, care - recunoscând cã resursele umane sunt cele mai importante - au investit în inovare, educaţie şi cercetare. ”Aceste ţãri au înţeles din timp şi rolul exercitãrii principiului subsidiaritãţii şi au decentralizat statul, pentru ca cetãţenii sã poatã sã-şi rezolve problemele la nivel local. Într-o societate echilibratã toţi cetãţenii trebuie sã gândeascã şi sã munceascã, inclusiv vârstnicii, cei cu dezabilitãţi sau - cu jumãtate de normã - mamele care se întorc din concediul de maternitate dupã câteva luni”- a explicat Sógor, subliniind cã administraţia româneascã centralizatã costã foarte mulţi bani, resurse care ar putea sluji ieşirea din crizã.

Nu vom ieşi din criza economicã atâta timp cât existã o crizã moralã, a susţinut eurodeputatul. ”Orice crizã este şi o posibilitate de a schimba lucrurile spre bine. Mãsurile de austeritate sunt o necesitate, dar la fel de necesarã este şi solidaritatea. Trebuie sã fim buni gospodari, sã gestionãm corect resursele care ne stau la dispoziţie şi trebuie sã gãsim o cale de a reînnoi aceste resurse. Trebuie, de asemenea, sã restabilim valoarea muncii şi trebuie sã muncim cu plãcere. Preşedintele SUA, Barack Obama, a plasat şi el munca în centrul discursului sãu privind starea naţiunii”, a accentuat Sógor aspectele crizei morale, dupã care a amintit şi problema creşterii populaţiei.

”Tendinţele ne aratã cã, atunci când populaţia planetei va ajunge la nouã miliarde, populaţia Europei şi cea a Americii de Nord se va diminua, în timp ce vor fi cu un miliard mai mulţi oameni în Asia, iar populaţia Africii va fi dublã faţã de cea de acum. Acestea sunt statistici foarte simplificate, dar cu ajutorul lor ne putem imagina consecinţele economice şi sociale ale acestor schimbãri. Se vor dezvolta acele ţãri care vor avea cea mai numeroasã populaţie activã”. Eurodeputatul a amintit şi de strategia 2020, care este menitã sã diminueze aceste consecinţe şi propune noi direcţii statelor UE. În acest context, România s-a angajat sã creascã rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsã între 16-64 ani la 70% (62,8% în 2011), sã diminueze rata de pãrãsire timpurie a şcolii la 11,3% (17,5% în 2011) şi sã creascã numãrul persoanelor între 30 şi 34 de ani care deţin o diplomã de la 20,4% în 2011 la 26,7%.