Cea de-a zecea ediție a Zilei Ceangãilor din Miercurea Ciuc

2011-11-14

Evenimentul care promoveazã cultura ceangãilor în Miercurea Ciuc a ajuns la cea de-a zecea ediție. Subiectul central al evenimentului a fost literatura maghiarã din Moldova pricinuitã de aniversarea a 100 de ani de la nașterea primului poet ceangãu renumit, Demeter Lakatos. În cadrul evenimentului, europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a a prezentat volumul, publicat sub patronajul sau, privind situația ceangãilor întitulat Nouã ne place sã trãim aici.



Evenimentul organizat de cãtre Centrul Cultural din județul Harghita și Consiliul Județean Harghita a debutat duminicã, 13 noiembrie cu o ceremonie religioasã festivã și a continuat prin programul literar prezentat de elevii ceangãi ce studiazã la Miercurea Ciuc. Organizatorii s-au strãduit ca în acest an sã punã accentul pe rezultatele muncii depuse în pãstrarea culturii ceangãilor, nu pe problemele învãțãmântului de limbã maternã din zonã.

La începutul evenimentului, etnograful Péter Halász a prezentat opera lui Demeter Lakatos și a vorbit despre autorii ceangãi contemporani ca Mária Petrás, Felicia Gábor , Mihály Perka și Mihály Laczkó care nu au putut participa la eveniment.

Criticul literar Gábor Farkas a elogiat operele autorilor maghiari din Moldova și a evidențiat valorile literaturii ceangãilor. A urmat o întâlnire cu publicul la care au participat scriitorul și poetul András Duma, poeta Laura Iancu și etnografa Tinka Nyisztor. Întâlnirea a fost condusã de profesoara Erzsébet Borbáth a cãrei principal scop este promovarea tradițiilor ceangãilor și încurajarea tinerilor de a-și declara identitatea. Tinka Nyisztor a vorbit despre importanța folosirii limbii materne în bisericã și a declarat cã cel care își uitã limba nu mai poate comunica cu Dumnezeu. András Duma a mulțumit orașului Miercurea Ciuc pentru cã este deschis fațã de ceangãi, acesta fiind motivul pentru care mulți tineri vin aici cu plãcere sã învețe. Laura Iancu a declarat cã a fi ceangãu este un botez pe care nu-l poate șterge nimeni și ea nici nu va încerca.

Europarlamentarul Csaba Sógor, care este un susținãtor al cauzei ceangãilor, a considerat important sã participe și anul acesta la eveniment. Atâta timp cât anul trecut el a vorbit despre planurile Domniei sale de a publica o carte în trei limbi cu privire la situația ceangãilor, anul acesta el a prezentat cartea întitulatã Nouã ne place sã trãim aici, care a fost prezentatã oficial şi la Bruxelles.

„Am dorit sã public acest volum pentru cã sunt încrezãtor cã politicienii care îl vor citi vor reaminti României cã Recomandarea 1521/2001 a Consiliului Europei nu este doar un apel și nu poate fi trecutã cu vederea” – a declarat politicianul UDMR. Deputatul a prezentat capitolul cãrții care se ocupã de Raportul din 2006 al comisiei prezidențiale pentru cercetarea regimului comunist. – Chiar dacã între timp mulți au uitat, președintele Traian Bãsescu a declarat atunci în fața Parlamentului cã încercarea de a deposeda maghiarii ceangãi de identitatea lor lingvisticã are consecințe dramatice, însã nu s-a schimbat multe de atunci – a explicat europarlamentarul.

Csaba Sógor și-a conchis discursul prin a reaminti cã 13 noiembrie este oficial Ziua Limbii Maghiare și l-a citat pe Dezső Kosztolányi: „… țãranii noștri cred cã cel al cãrui moarte se zvonește va avea o viațã lungã. Se pare cã acest lucru este valabil și pentru popoare și limbi”.

La eveniment a participat și Consulul General al Republicii Ungare la Miercurea Ciuc, Barna Pál Zsigmond,care a prezentat capitolul referitor la ceangãi a noii legi a cetãțeniei din Ungaria și a accentuat cã este nevoie de unitate în sfera politicã și civilã pentru promovarea culturii ceangãilor. Președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly, prezent la eveniment, a vorbit despre responsabilitatea Ținutului Secuiesc fațã de maghiarii din diasporã: noi, cei din Ținutul Secuiesc, trebuie sã renunțãm la unele fonduri culturale în favoarea maghiarilor din diasporã și Moldova pentru cã ei au nevoie mai mare de ajutor în pãstrarea propriei identitãți – a declarat el.