2011-10-21

Europarlamentarul sud-tirolez Herbert Dorfmann a fost oaspetele deputatului Csaba Sógor la ultima ediţie a Serilor de Discuţii Europene. Cum este cunoscut, europarlamentarul UDMR a iniţiat Serile de Discuţii Europene cu un an în urmã pentru a purta discuţii publice cu diverşi europarlamentari.

Ultimul invitat al Serilor, Herbert Dorfmann a susţinut o prezentare cu titlul „Autonomia din Tirolul de Sud din punct de vedere economic” la data de 20 octombrie 2011 la Cluj în cadrul Cercului Cultural Creştin Járosi Andor. La data 21 octombrie deputatul asusţinut un discurs în faţa studenţilor Facultãţii de Economie a Universitãţii Babeş-Bolyai.

„Am dorit sã-l prezint pe colegul meg, domnul Dorfmann în faţa a douã publicuri diferite. Intenţia mea a fost ca pe lângã publicul maghiar din Cluj, el sã aibã oportunitatea de a se întâlni şi cu tineri, care studiazã în limba germanã, sunt interesaţi de minoritãţi şi sunt capabili sã vadã posibilitãţile economice în spatele acestei situaţii” – a declarat Sógor cu ocazia deschiderii simpozionului de vineri.

Herbert Dorfmann a analizat din punct de vedere economic autonomia din Tirolul de Sud şi situaţia minoritãţilor. Conform spuselor Domniei sale, a fost nevoie de o intervenţie economicã majorã acum cincizeci de ani pentru a opri emigrarea germanilor, care plecau spre Austria şi Germania în cãutarea unui trai mai bun. Nu au existat foarte multe oportunitãţi de angajare în acele vremuri, iar agricultura constituia cel mai mare sector economic, însã caracteristicile topografice ale Tirolului de Sud nu ofereau foarte multe posibilitãţi de producţie agrarã. Azi, 70% din veniturile regiunii provin din turism, anual vin peste 5 milioane de turişti în regiune, iar agricultura reprezintã doar 10% din venituri. Rata şomajului este 2% în Tirolul de Sud, iar venitul intern brut pe cap de locuitor este de 32900 de euro, care este mai mare decât media GDP-ului pe cap de locuitor în toatã Italia.

„Minoritãţile, oriunde ar trãi ele, trebuie sã lupte pentru drepturile lor, însã au nevoie de resurse materiale pentru a deveni cu adevãrat autonome. Astfel ele pot deveni independente de administraţia centralã” – a declarat Dorfmann. 10% din veniturile Tirolului de Sud intrã în bugetul central al Italiei, iar statul italian, pe lângã faptul cã a rezolvat o problemã conflictualã cu minoritãţile, a reuşit sã-şi asigure şi un avantaj economic.

- Viaţa în statut de minoritate este o provocare pentru noi, însã totodatã şi o şansã formidabilã deoarece noi, sud-tirolezii suntem puntea între italieni şi germani. Existã probleme în orice loc unde se întâlnesc culturi şi religii diferite, acest lucru este sesizabil şi la noi, nu trãim împreunã, ci alãturi de ceilalţi, însã am învãţat sã ne tratãm reciproc cu respect, ca parteneri egali – a explicat Dorfmann, care a mai adãugat cã dupã 50 de ani de autonomie încã trebuie sã le explice italienilor, cã ei nu încearcã modificarea graniţelor, ci doar doresc sã beneficieze de autonomie.

Europarlamentarul Csaba Sógor a declarat cã modelul de autonomie din Tirolul de Sud poate fi urmat. „Þãrile, care au minoritãţi naţionale în interiorul graniţelor lor, trebuie sã decidã: vor sã trãiascã în stat naţional şi sãrãcie, sau se vor deschide spre un model de stat cu regiuni şi bunãstare” – a conchis deputatul maghiar din Transilvania. El considerã cã România ar trebui sã urmeze modelul Tirolului de Sud chiar din punct de vedere economic, iar dacã va pãşi pe acest drum, nu va ajunge în situaţia Greciei, o ţarã, care nu recunoaşte minoritãţile naţionale.