Se pregãteşte un nou Plan de Acţiune pentru Ceangãi
Sógor: trebuie sã facem tot ce ne stã în putinţã pentru pãstrarea identitãţii maghiare a ceangãilor pânã când existã mãcar o persoanã ce se declarã maghiar ceangãu.
Asociaţia Maghiarilor Ceangãi din Moldova a împlinit 20 de ani, Programul de Educaţie pentru Ceangãi a fost început acum 10 ani, iar tot acum zece ani a fost pregãtit şi primul Plan de Acţiune pentru Ceangãi. Cu ocazia acestor aniversãri, Asociaţia Maghiarilor Ceangãi din Moldova a organizat o conferinţã între 7 şi 10 aprilie în judeţul Bacãu pentru a evalua rezultatele ultimilor ani, pentru a crea noi planuri pentru pãstrarea culturii maghiarilor ceangãi din Moldova şi pentru a dezvolta noul Plan de Acţiune pentru Ceangãi.
Planul identificã activitãţile viitoare cu o atenţie sporitã acordatã realitãţii, a surselor de finanţare accesabile. În domeniul educaţiei se intenţioneazã lãrgirea activitãţilor extracurriculare, înfiinţarea unor grãdiniţe private bilingve şi a unui internat maghiar la Bacãu, respectiv lãrgirea Programului de Educaţie deja existent. Pe plan economic se intenţioneazã atragerea unor investitori maghiari şi crearea de locuri de muncã în regiune, iar pe plan cultural se doreşte integrarea ceangãilor în comunitatea maghiarã prin înfiinţarea a noi Case Maghiare, centre culturale, case de culturã şi a unei asociaţii de tineret a ceangãilor. Asociaţia Maghiarilor Ceangãi din Moldova doreşte lãrgirea libertãţii de practicarea religiei printr-un dialog mai intens cu oficialitãţile bisericeşti şi introducerea unor elemente maghiare în liturgiile în limba românã cu ocazia sãrbãtorilor naţionale maghiare.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat la cea de-a doua zi a conferinţei, desfãşuratã la Casa Maghiarã din Pustiana, unde a prezentat volumul despre ceangãi “Nouã ne este drag sã trãim aici”. Cartea, care prezintã situaţia actualã a comunitãţii ceangãilor, a apãrut cu ocazia aniversãrii a 10 ani de la apariţia Recomandãrii 1521/2001 a Consiliului Europei.
“Problematica minoritãţilor nu face parte din aria de competenţã a UE, ea este sub autoritatea statelor membre, de aceea putem obseva multe diferenţe în Europa privind acest subiect. Volumul intenţioneazã sã atragã atenţia asupra faptului cã existã o Recomandare a Consiliului Europei, ce nu poate fi ignoratã de cãtre state” – a explicat deputatul, adãugând cã trebuie sã facem tot ce ne stã în putere pentru pãstrarea identitãţii maghiare a ceangãilor pânã când existã mãcar o persoanã care se declarã maghiar ceangãu.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a afirmat despre noul Plan de Acţiune pentru Ceangãi cã AMCM trebuie sã fie atent şi la sursele de finanţare europene şi sã se foloseascã de cât se poate de multe oportunitãţi. Deputatul a accentuat idea cã Asociaţia are sarcina importantã de a asigura solidaritatea maghiarilor ceangãi, deoarece munca urmãtorilor zece ani poate avea rezultate doar dacã se reuşeşte pãstrarea unitãţii comunitãţii.
Csaba Sógor considerã cã identitatea comunitãţii ceangãilor poate fi dezvoltatã prin relaţii mai stânse cu maghiarii din Þinutul Secuiesc, prin înfrãţirea unor comune. Aceastã idee a fost salutatã şi de cãtre preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care a declarat cã în cadrul Consiliului un grup de lucru dedicat ceangãilor lucreazã activ la dezvoltarea unor programe ce ţinesc apropierea tinerilor ceangãi de cei secui. Preşedintele considerã cã relaţiile maghiaro-maghiare pot avea şi beneficii economice, de aceea intenţioneazã sã promoveze şi produsele tradiţionale ale ceangãilor la fel cum au fãcut-o şi cu produsele tradiţionale secuieşti.
În cea de-a doua zi a conferinţei a participat şi Ádám Szesztay, reprezentantul Ministerului de Externe al Ungariei. Domnia sa a declarat cã se vor face paşi în vederea introducerii ideilor conţinute de Planul de Acţiune pentru Ceangãi în capitolul despre maghiarii din Diasporã al Strategiei Naţionale Maghiare.
Planul identificã activitãţile viitoare cu o atenţie sporitã acordatã realitãţii, a surselor de finanţare accesabile. În domeniul educaţiei se intenţioneazã lãrgirea activitãţilor extracurriculare, înfiinţarea unor grãdiniţe private bilingve şi a unui internat maghiar la Bacãu, respectiv lãrgirea Programului de Educaţie deja existent. Pe plan economic se intenţioneazã atragerea unor investitori maghiari şi crearea de locuri de muncã în regiune, iar pe plan cultural se doreşte integrarea ceangãilor în comunitatea maghiarã prin înfiinţarea a noi Case Maghiare, centre culturale, case de culturã şi a unei asociaţii de tineret a ceangãilor. Asociaţia Maghiarilor Ceangãi din Moldova doreşte lãrgirea libertãţii de practicarea religiei printr-un dialog mai intens cu oficialitãţile bisericeşti şi introducerea unor elemente maghiare în liturgiile în limba românã cu ocazia sãrbãtorilor naţionale maghiare.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a participat la cea de-a doua zi a conferinţei, desfãşuratã la Casa Maghiarã din Pustiana, unde a prezentat volumul despre ceangãi “Nouã ne este drag sã trãim aici”. Cartea, care prezintã situaţia actualã a comunitãţii ceangãilor, a apãrut cu ocazia aniversãrii a 10 ani de la apariţia Recomandãrii 1521/2001 a Consiliului Europei.
“Problematica minoritãţilor nu face parte din aria de competenţã a UE, ea este sub autoritatea statelor membre, de aceea putem obseva multe diferenţe în Europa privind acest subiect. Volumul intenţioneazã sã atragã atenţia asupra faptului cã existã o Recomandare a Consiliului Europei, ce nu poate fi ignoratã de cãtre state” – a explicat deputatul, adãugând cã trebuie sã facem tot ce ne stã în putere pentru pãstrarea identitãţii maghiare a ceangãilor pânã când existã mãcar o persoanã care se declarã maghiar ceangãu.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a afirmat despre noul Plan de Acţiune pentru Ceangãi cã AMCM trebuie sã fie atent şi la sursele de finanţare europene şi sã se foloseascã de cât se poate de multe oportunitãţi. Deputatul a accentuat idea cã Asociaţia are sarcina importantã de a asigura solidaritatea maghiarilor ceangãi, deoarece munca urmãtorilor zece ani poate avea rezultate doar dacã se reuşeşte pãstrarea unitãţii comunitãţii.
Csaba Sógor considerã cã identitatea comunitãţii ceangãilor poate fi dezvoltatã prin relaţii mai stânse cu maghiarii din Þinutul Secuiesc, prin înfrãţirea unor comune. Aceastã idee a fost salutatã şi de cãtre preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care a declarat cã în cadrul Consiliului un grup de lucru dedicat ceangãilor lucreazã activ la dezvoltarea unor programe ce ţinesc apropierea tinerilor ceangãi de cei secui. Preşedintele considerã cã relaţiile maghiaro-maghiare pot avea şi beneficii economice, de aceea intenţioneazã sã promoveze şi produsele tradiţionale ale ceangãilor la fel cum au fãcut-o şi cu produsele tradiţionale secuieşti.
În cea de-a doua zi a conferinţei a participat şi Ádám Szesztay, reprezentantul Ministerului de Externe al Ungariei. Domnia sa a declarat cã se vor face paşi în vederea introducerii ideilor conţinute de Planul de Acţiune pentru Ceangãi în capitolul despre maghiarii din Diasporã al Strategiei Naţionale Maghiare.
