Seria de evenimente intitulate Serile Europene, iniţiate de europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a ajuns la cea de-a doua ediţie. Scena evenimentului a fost din nou Atelierul Cultural Creştin Járosi Andor, iar vorbitorul de marcã al serii a fost europarlamentarul Dr. György Schöpflin, care a susţinut un discurs intitulat „Imaginea Ungariei: constituţie, legea presei, maghiarii din afara graniţelor”.

În continuarea salutului adresat de cãtre gazda evenimentului, episcopul evangelic Dezső Adorjáni, eurodeputatul Csaba Sógor a vorbit despre scopul seriei de evenimente, explicând cã Serile Europene sunt organizate cu intenţia de a aduce Europa, Uniunea Europeanã mai aproape de comunitatea maghiarã din Transilvania şi sã familiarizeze eurodeputaţii veniţi din alte ţãri cu situaţia maghiarilor de aici.

În discursul sãu, Dr. György Schöpflin a informat publicul despre faptul cã, în Ungaria structura constituţiei nu s-a schimbat radical de la începuturile regimului comunist. El considerã cã nu s-au întâmplat multe în Ungaria din acest punct de vedere în ultimii 20 de ani, aşa cã modificarea preconizatã a constituţiei poate fi consideratã ca punctul final al perioadei de tranziţie. În privinţa legii presei din Ungaria, votatã de curând de Parlamentul Ungariei şi care a declanşat reacţii vehemente în presa mondialã, Schöpflin a declarat cã presa, prin activitatea specificã desfãşuratã, este consideratã una dintre formele de putere în stat, iar guvernul are responsabilitatea sã reglementeze folosirea acestei puteri având în vedere interesul public. Europarlamentarul a mai spus cã legea s-a inspirat din alte legi ale presei în vigoare din Europa şi considerã cã atacul presei pe acest subiect este o metodã a stângii europene de a se regãsi, iar legea presei a fost o oportunitate de a-şi ataca adversarii politici.

Despre cel de-al treilea subiect al discursului, situaţia maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, Schöpflin a declarat cã este datoria guvernului de la Budapesta sã se asigure cã ei simt cã ţara-mamã se preocupã de problemele lor. „Doresc ca sã înceapã un proces prin care toţi maghiarii din afara graniţelor sã poatã veni în Ungaria ca parteneri egali. Oferirea cetãţeniei este un pas foarte important în acest proces” – a spus europarlamentarul. El a mai fãcut referire la idea „francofoniei”, despre care a spus cã poate fi un model pentru ceva similar în limba maghiarã: s-ar putea inventa „hungarofonia” prin care se poate realiza marea dezbatere maghiarã indiferent de nivelul de cunoaştere a limbii maghiare, o conştiinţã maghiarã ce depãşeşte graniţele statelor.



Pe parcursul discuţiei ce a urmat, cei doi europarlamentari au negat afirmaţia conform cãreia Ungaria nu ţine cont de problematica minoritãţilor pe parcursul Preşidenţiei maghiare a Uniunii Europene. Csaba Sógor a reflectat în detaliu asupra problemei spunând cã cea mai importantã sarcinã a Preşidenţiei maghiare este sã lucreze cât se poate de eficient cu statele membre şi sã coordoneze munca guvernelor şi a ministerelor acestora.

- Sunt foarte multe subiecte pe agenda Uniunii Europene pe care Preşidenţia maghiarã trebuie sã le ducã mai departe. Ungaria îşi poate întãri propria poziţia în Uniune cu ocazia Preşidenţiei, de aceea este foarte important ca ea sã arate un interes sporit faţã de munca comunã cu celelalte state membre. Pe perioada Preşidenţiei, Ungaria va lucra într-un context în care majoritatea nu este foarte receptivã la problemele minoritãţilor, de aceea acest subiect trebui împachetat cumva – a spus europarlamentarul maghiar din Transilvania, care considerã cã Ungaria are posibilitatea de a dobândi un capital imens în aceastã jumãtate de an, care ulterior va putea fi folosit pentru continuarea muncii depuse în vederea soluţionãrii situaţiei minoritãţilor.

Tot la acest capitol se înscrie şi Strategia Dunãrii, care promoveazã cooperarea transfrontalierã şi concilierea bazatã pe interese comune. Referindu-se la o declaraţie anterioarã a Ministrului de Externe al Ungariei, János Martonyi, conform cãreia nu putem renunţa la diversitatea culturalã şi lingvisticã a Europei deoarece aceasta nu este doar un punct forte al Uniunii, ci şi o sursã de creativitate, Sógor a spus cã vede şanse reale ca problematica minoritãţilor sã fie prezentã în programe ale Uniunii Europene, cum ar fi Strategia Dunãrii.

Europarlamentarul a mai adãugat cã problemele minoritãţii maghiare trebuie adresate în mod precaut şi datoritã relaţiilor bilaterale dintre Ungaria şi România. – Dupã foarte mult timp, pentru prima oarã, cooperarea dintre cele douã state se mişcã într-o direcţie pozitivã, dar încã existã subiecte incomode, cum ar fi istoria noastrã comunã sau autonomiile teritoriale şi culturale, care pot determina o rupturã în relaţia dintre cele douã ţãri. Putem fi eficienţi în rezolvarea problemelor minoritãţilor doar în cazul în care reuşim sã menţinem dialogul. Reglementãrile pozitive ale noii legi a educaţiei din România pot fi considerate rezultate a unor astfel de dialoguri – a explicat Sógor.