Masã rotundã despre folosirea limbii maghiare şi practicarea religiei proprii în comunitãţile ceangãilor
Educaţia în limba maghiarã din Moldova şi posibilitatea ceangãilor de a-şi practica religia în limba maghiarã au fost subiectele principale ale mesei rotunde organizate miercuri, 21 iulie în cadrul Taberei de varã de la Tuşnad.
Invitaţii la aceastã discuţie au vorbit diferite perspective despre situaţia ceangãilor. Adrian Solomon, preşedintele Uniunii ceangãilor maghiari din Moldova a prezentat rezultatele programului de educaţie desfãşurat în zonã, în cadrul cãruia timp de zece ani mii de tineri au avut ocazia sã înveţe limba maghiarã. Pãrintele Lajos Berszán a evidenţiat importanţa folosirii limbii maghiare în practicarea religiei şi a reamintit cã acest lucru poate fi baza conservãrii identitãţii maghiarilor din Moldova.
Éva Ferencz, responsabila pentru educaţie a Uniunii ceangãilor maghiari din Moldova a explicat cã pânã când maghiarii din Moldova se vor confrunta cu faptul cã nu este necesarã învãţarea limbii maghiare în cadrul liturghiilor ce se desfãşoarã în limba românã programul de predare a limbii maghiare va întâmpina dificultãţi. Diószegi László, preşedintele Fundaţiei Teleki László, a reamintit cã litughiile în limba maghiarã vor deveni realitate în momentul în care se va ajunge la o înţelegere între bisericile române şi maghiare. Laura Iancu, poet de origine maghiarã din Moldova, şi-a exprimat regretul faţã de faptul cã cartele adoptate de Uniunea Europeanã şi Consiliul Europei obligã doar statele membre la ocrotirea limbilor minoritãţilor, dar nu şi entitãţile religioase, astfel nefiind considerate prevederi legale privind practicarea religiei în limba maternã.
Csaba Sógor, deputat UDMR în Parlamentul European a subliniat faptul cã prin recomandãrile CE din 2001 România a fost însãrcinatã cu sprijinirea comunitãţii ceangãilor: asigurarea educaţiei în limba maternã şi practicarea religiei romano-catolice. Sógor a mai evidenţiat faptul cã între timp România a ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, respectiv de faptul cã îcepând din decembrie 2009 şi Tratatul de la Lisabona ocroteşte utilizarea limbilor minoritãţilor. “Acestea vor fi respectate doar în momentul în care vom reuşi sã convingem majoritatea cã este în interesul lor conservarea limbii maghiare deoarece mutilingvismul este cea mai mare valoare europeanã” – a spus Csaba Sógor.
Europarlamentarul a declarat cã în vederea îmbunãtãţirii situaţiei ceangãilor este important ca pe viitor limba maghiarã sã-şi recâştige prestigiul avut. În acest sens Sógor a recomandat înfiinţarea unor centre culturale, educaţionale şi de informare în limba maghiarã. Deputatul a mai amintit şi de statisticile privind limbile minoritãţilor: în acest moment în Europa sunt înregistrate 50 de limbi pe cale de dispariţie, 37 de limbi în pericol mare de a dispare, 6 limbi în pragul dispariţiei şi 11 limbi regionale moarte. „În aceastã situaţie sarcina noastrã este sã menţinem pe ordinea de zi problemele ceangãilor” – a spus Sógor.
Éva Ferencz, responsabila pentru educaţie a Uniunii ceangãilor maghiari din Moldova a explicat cã pânã când maghiarii din Moldova se vor confrunta cu faptul cã nu este necesarã învãţarea limbii maghiare în cadrul liturghiilor ce se desfãşoarã în limba românã programul de predare a limbii maghiare va întâmpina dificultãţi. Diószegi László, preşedintele Fundaţiei Teleki László, a reamintit cã litughiile în limba maghiarã vor deveni realitate în momentul în care se va ajunge la o înţelegere între bisericile române şi maghiare. Laura Iancu, poet de origine maghiarã din Moldova, şi-a exprimat regretul faţã de faptul cã cartele adoptate de Uniunea Europeanã şi Consiliul Europei obligã doar statele membre la ocrotirea limbilor minoritãţilor, dar nu şi entitãţile religioase, astfel nefiind considerate prevederi legale privind practicarea religiei în limba maternã.
Csaba Sógor, deputat UDMR în Parlamentul European a subliniat faptul cã prin recomandãrile CE din 2001 România a fost însãrcinatã cu sprijinirea comunitãţii ceangãilor: asigurarea educaţiei în limba maternã şi practicarea religiei romano-catolice. Sógor a mai evidenţiat faptul cã între timp România a ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, respectiv de faptul cã îcepând din decembrie 2009 şi Tratatul de la Lisabona ocroteşte utilizarea limbilor minoritãţilor. “Acestea vor fi respectate doar în momentul în care vom reuşi sã convingem majoritatea cã este în interesul lor conservarea limbii maghiare deoarece mutilingvismul este cea mai mare valoare europeanã” – a spus Csaba Sógor.
Europarlamentarul a declarat cã în vederea îmbunãtãţirii situaţiei ceangãilor este important ca pe viitor limba maghiarã sã-şi recâştige prestigiul avut. În acest sens Sógor a recomandat înfiinţarea unor centre culturale, educaţionale şi de informare în limba maghiarã. Deputatul a mai amintit şi de statisticile privind limbile minoritãţilor: în acest moment în Europa sunt înregistrate 50 de limbi pe cale de dispariţie, 37 de limbi în pericol mare de a dispare, 6 limbi în pragul dispariţiei şi 11 limbi regionale moarte. „În aceastã situaţie sarcina noastrã este sã menţinem pe ordinea de zi problemele ceangãilor” – a spus Sógor.
