Sógor: Armonizarea politicilor de dezvoltare regionalã cu drepturile minoritãţilor dã posibilitatea pãstrãrii identitãţii noastre maghiare
La data de 30 aprilie Departamentul Cultural al Primãriei Cristurului Secuiesc a organizat o serie de dezbateri unde, pe lângã prezentarea stemelor, sigiliilor şi drapelurilor Þinutului Secuiesc participanţii au avut ocazia sã asiste şi la o prezentare a eurodeputatului Sógor Csaba.
Evenimentul cultural a început cu prezentarea pe scurt a istoriei drapului Þinutului Secuiesc de cãtre istoricul Mihály János, având ca titlu Albastru-auriu sau roşu-negru? şi a continuat cu prezentarea stemele create de specialistul în heraldicã Szekeres Attila István de cãtre autorul însuşi.
Istoricul Mihály János a spus cã sunt destul de puţine documente scrise despre simbolurile secuieşti, existã doar douã cãrţi despre drapelurile de pe vremea Principatului din Transilvania. Mihály a mai explicat cã drapelul adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc dateazã de pe vremea lui Székely Mózes, singurul domnitor al Transilvaniei care a provenit dintr-o familie secuieascã. Istoricul a mai arãtat documente fotografice despre faptul cã existã exemple în care simbolurile drapelului secuiesc se regãsesc între 12 stele dupã modelul drapelului Uniunii Europene.
Chiar dacã combinaţia dintre cele douã drapeluri nu va una oficialã, ea are o valoare simbolicã ridicatã deoarece Uniunea Europeanã poate avea o influenţã majorã asupra viitorului Þinutului Secuiesc – este idea pe care europarlamentarul Sógor Csaba a transmis-o în discursul sãu întitulat Viitorul Transilvaniei şi a Þinutului Secuiesc în Uniunea Europeanã şi dincolo de ea.
Eurodeputatul UDMR a accentuat: deşi Tratatul de la Lisabona are referiri directe la combaterea discriminãrii pe baze etnice, pânã nu va exista o lege-cadru a minoritãţilor europene, trebuie sã utilizãm alte metode pentru a ne pãstra identitatea maghiarã şi pentru a pune bazele viitorului Transilvaniei. Sógor este de pãrere cã activitatea de protecţie a drepturilor minoritãţilor trebuie completatã cu activitãţi de politici de specialitate. Asta înseamnã cã maghiarii care trãiesc aproape de graniţa cu Ungaria trebuie sã profite de proiecte transfrontaliere, iar cei din Þinutul Secuiesc sã se bazeze pe proiectele de dezvoltare regionalã.
- Deoarece majoritatea maghiarilor din Þinutul Secuiesc trãiesc în mediul rural, implementarea reţelelor regionale poate fi un nou instrument în obţinerea dezideratelor minoritãţilor. Supravieţuirea comunitãţilor rurale depinde de capacitatea administraţiei locale de a asigura condiţiile de trai necesare – a spus europarlamentarul care crede cã, pe lângã deplângerea injustiţiilor din trecut, cei de aici trebuie sã se evidenţieze prin exemple pozitive şi demne de urmat. Sógor Csaba crede cã rezolvarea problemelor minoritãţii rome poate fi un astfel de exemplu, demers în care chiar şi noul guvern din Ungaria ne poate fi de ajutor. Partidul ajuns la putere, FIDESZ, va introduce un nou sistem de guvernare în cadrul cãruia va exista în Ministerul Administraţiei şi Justiţiei un secretar de stat responsabil pentru integrarea romilor.
Istoricul Mihály János a spus cã sunt destul de puţine documente scrise despre simbolurile secuieşti, existã doar douã cãrţi despre drapelurile de pe vremea Principatului din Transilvania. Mihály a mai explicat cã drapelul adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc dateazã de pe vremea lui Székely Mózes, singurul domnitor al Transilvaniei care a provenit dintr-o familie secuieascã. Istoricul a mai arãtat documente fotografice despre faptul cã existã exemple în care simbolurile drapelului secuiesc se regãsesc între 12 stele dupã modelul drapelului Uniunii Europene.
Chiar dacã combinaţia dintre cele douã drapeluri nu va una oficialã, ea are o valoare simbolicã ridicatã deoarece Uniunea Europeanã poate avea o influenţã majorã asupra viitorului Þinutului Secuiesc – este idea pe care europarlamentarul Sógor Csaba a transmis-o în discursul sãu întitulat Viitorul Transilvaniei şi a Þinutului Secuiesc în Uniunea Europeanã şi dincolo de ea.
Eurodeputatul UDMR a accentuat: deşi Tratatul de la Lisabona are referiri directe la combaterea discriminãrii pe baze etnice, pânã nu va exista o lege-cadru a minoritãţilor europene, trebuie sã utilizãm alte metode pentru a ne pãstra identitatea maghiarã şi pentru a pune bazele viitorului Transilvaniei. Sógor este de pãrere cã activitatea de protecţie a drepturilor minoritãţilor trebuie completatã cu activitãţi de politici de specialitate. Asta înseamnã cã maghiarii care trãiesc aproape de graniţa cu Ungaria trebuie sã profite de proiecte transfrontaliere, iar cei din Þinutul Secuiesc sã se bazeze pe proiectele de dezvoltare regionalã.
- Deoarece majoritatea maghiarilor din Þinutul Secuiesc trãiesc în mediul rural, implementarea reţelelor regionale poate fi un nou instrument în obţinerea dezideratelor minoritãţilor. Supravieţuirea comunitãţilor rurale depinde de capacitatea administraţiei locale de a asigura condiţiile de trai necesare – a spus europarlamentarul care crede cã, pe lângã deplângerea injustiţiilor din trecut, cei de aici trebuie sã se evidenţieze prin exemple pozitive şi demne de urmat. Sógor Csaba crede cã rezolvarea problemelor minoritãţii rome poate fi un astfel de exemplu, demers în care chiar şi noul guvern din Ungaria ne poate fi de ajutor. Partidul ajuns la putere, FIDESZ, va introduce un nou sistem de guvernare în cadrul cãruia va exista în Ministerul Administraţiei şi Justiţiei un secretar de stat responsabil pentru integrarea romilor.
