Folosirea limbii materne în instituţiile publice
La data de 1 aprilie, Consiliul Judeţean Harghita a organizat o conferinţã având ca temã folosirea limbii materne în instituţiile publice. Conferinţa a avut loc în sala de marmurã al Consiliului Judeţean. În cadrul acestui eveniment reprezentanţii instituţiilor publice, lideri locali şi deputaţi au discutat despre premisele asigurãrii drepturilor lingvistice în administraţia publicã localã.
Conferinţa a fost deschisã de cãtre prefectul judeţului Harghita, Ladányi László Zsolt, urmat deputatul european, Sógor Csaba care a salutat participanţii şi a dat drept exemplu practica europeanã privind folosirea limbii materne de cãtre minoritãţile naţionale. Alãturi de situaţia din Tirolul de Sud, a menţionat şi cazul Finlandei, unde legea stipuleazã: dacã o limbã minoritarã este folositã cãtre 8% dintre locuitori, folosirea limbii respective trebuie sã fie asiguratã.
- Multilingvismul este o valoare europeanã şi în acelaşi timp condiţia de bazã a democraţiei. Un stat care nu recunoaşte limbile minoritare nu este un stat european. Şi în România trebuie sã ne aplicãm aceastã valoare şi trebuie sã avansãm spre multilingvism, numai aşa putem sã devenim într-un stat european – a explicat europarlamentarul, care a mai adãugat, cã democraţia şi translatorii costã mult, dar un rãzboi costã mult mai mult.
Salutul deputatului european Sógor Csaba a fost urmat de cuvântul preşedintelui Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, respectiv de prezentãrile participanţilor Preşedintele Institului pentru Studierea Problemelor Minoritãţilor Naţionale, Horváth István a susţinut, cã folosirea oralã a limbii maghiare în Þinutul Secuiesc nu întâmpinã greutãţi, însã în cea ce priveşte apariţia limbilor minoritare în forma lor scrisã existã în continuare deficienţe. Profesoara Tódor Erika Mária de la Universitatea Sapientia a vorbit despre un bilingvism viabil şi a accentuat, cã acesta nu poate fi realizat fãrã a se lua mãsuri corespunzãtoare în domeniul educaţiei.
Evenimentul a fost închis de cãtre reprezentantul organizaţiei Mişcarea Angajament Civic (CEMO), Batizán Emese Emőke, care a prezentat rezultatul cercetãrii fãcute de cãtre organizaţie. Activiştii au adresat diferite cereri în limba maghiarã cãtre 66 de instituţii publice mureşene, dar numai în 19 de cazuri au primit rãspunsuri în limba maghiarã, iar în 11 de cazuri cererile lor au fost respinse motivându-se cã acestea nu au fost scrise în limba oficialã a statului.
- Multilingvismul este o valoare europeanã şi în acelaşi timp condiţia de bazã a democraţiei. Un stat care nu recunoaşte limbile minoritare nu este un stat european. Şi în România trebuie sã ne aplicãm aceastã valoare şi trebuie sã avansãm spre multilingvism, numai aşa putem sã devenim într-un stat european – a explicat europarlamentarul, care a mai adãugat, cã democraţia şi translatorii costã mult, dar un rãzboi costã mult mai mult.
Salutul deputatului european Sógor Csaba a fost urmat de cuvântul preşedintelui Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, respectiv de prezentãrile participanţilor Preşedintele Institului pentru Studierea Problemelor Minoritãţilor Naţionale, Horváth István a susţinut, cã folosirea oralã a limbii maghiare în Þinutul Secuiesc nu întâmpinã greutãţi, însã în cea ce priveşte apariţia limbilor minoritare în forma lor scrisã existã în continuare deficienţe. Profesoara Tódor Erika Mária de la Universitatea Sapientia a vorbit despre un bilingvism viabil şi a accentuat, cã acesta nu poate fi realizat fãrã a se lua mãsuri corespunzãtoare în domeniul educaţiei.
Evenimentul a fost închis de cãtre reprezentantul organizaţiei Mişcarea Angajament Civic (CEMO), Batizán Emese Emőke, care a prezentat rezultatul cercetãrii fãcute de cãtre organizaţie. Activiştii au adresat diferite cereri în limba maghiarã cãtre 66 de instituţii publice mureşene, dar numai în 19 de cazuri au primit rãspunsuri în limba maghiarã, iar în 11 de cazuri cererile lor au fost respinse motivându-se cã acestea nu au fost scrise în limba oficialã a statului.
