Csaba Sógor: Corupția trebuie pedepsită și prevenită în mod efficient
În perioada 29 iulie-2 august în organizarea Asociaţiei Maghiare de
Ştiinţe Politice din România (POLITEIA),a Asociației Studenților de
Politologie din Cluj Napoca (KoMPOT) și a Institutului de Științe
Politice a Universității ELTE din Budapesta are loc cea de a XII-a
ediție a Taberei studenților de la Rimetea.
Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European din
partea UDMR, a ținut și în acest an o prelegere în tabăra, care în acest
an a avut tematica ”Valori europene – încredere politică”. Prelegerea
eurodeputatului s-a intitulat Corupția și Uniunea Europeană. ”Fenomenul
corupției într-o societate are motive culturale, sociale și istorice.
Societatea anumitor țări condamnă în mod sever corupția: de exemplu, în
Japonia oamenii consideră bacșișul ofensiv, iar în Dania medicii refuză
fără ezitare formele pecuniare ale gratitudinii. În același timp, în
alte societăți toate aceste lucruri sunt de sine înțelese și în anumite
cazuri chiar obligatorii” – a spus Sógor în partea introductivă a
prezentării.
Politicianul UDMR a explicat: Din cauza dificultății armonizării legislației a 28 de țări, Uniunea Europeană nu are un plan unitar de acțiune pentru restrângerea corupției. În cadrul Comisiei Europene funcționează Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), creat în 1999 pentru protecția intereselor economice ale Uniunii Europene și pentru asigurarea corectei utilizări a fondurilor UE. Fraudele, cum ar fi falsificarea de bani, traficul de țigări sa abuzurile legate de Fondurile Structurale sau de plățile de intervenție în agricultură, afectează bugetul UE și, prin urmare, plătitorii de taxe din UE. OLAF este un organ de informare care notifică constatările sale statelor membre, după care acestea se ocupă de investigarea cazului și impunerea de sancțiuni. Eurodeputatul a mai adăugat că, deși România îndeplinește toate criteriile tehnice ale aderării la Spațiul Schengen, problema este intervenția factorului uman: ”în UE se știe deja și costul pentru trecerea ilegală a frontierei româno-bulgare sau bulgaro-grecești”, a arătat deputatul.
La întrebarea privind instrumentele de eliminare a corupției, Sógor a declarat că astfel de acte trebuie pedepsită în mod eficient, dar în același timp trebuie să se insiste și pe activități de prevenire a fenomenului. În opinia sa, pe lângă utilizarea de resurse financiare în acest scop este nevoie și de măsuri, cum ar fi reducerea birocrației sau extinderea utilizării internetului în administrație. Eurodeputatul a mai adăugat că în lipsa unei schimbări de mentalitate și a controlului societății civile, administrațiile naționale au o sarcină mai dificilă în lupta contra corupției.
Politicianul UDMR a explicat: Din cauza dificultății armonizării legislației a 28 de țări, Uniunea Europeană nu are un plan unitar de acțiune pentru restrângerea corupției. În cadrul Comisiei Europene funcționează Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), creat în 1999 pentru protecția intereselor economice ale Uniunii Europene și pentru asigurarea corectei utilizări a fondurilor UE. Fraudele, cum ar fi falsificarea de bani, traficul de țigări sa abuzurile legate de Fondurile Structurale sau de plățile de intervenție în agricultură, afectează bugetul UE și, prin urmare, plătitorii de taxe din UE. OLAF este un organ de informare care notifică constatările sale statelor membre, după care acestea se ocupă de investigarea cazului și impunerea de sancțiuni. Eurodeputatul a mai adăugat că, deși România îndeplinește toate criteriile tehnice ale aderării la Spațiul Schengen, problema este intervenția factorului uman: ”în UE se știe deja și costul pentru trecerea ilegală a frontierei româno-bulgare sau bulgaro-grecești”, a arătat deputatul.
La întrebarea privind instrumentele de eliminare a corupției, Sógor a declarat că astfel de acte trebuie pedepsită în mod eficient, dar în același timp trebuie să se insiste și pe activități de prevenire a fenomenului. În opinia sa, pe lângă utilizarea de resurse financiare în acest scop este nevoie și de măsuri, cum ar fi reducerea birocrației sau extinderea utilizării internetului în administrație. Eurodeputatul a mai adăugat că în lipsa unei schimbări de mentalitate și a controlului societății civile, administrațiile naționale au o sarcină mai dificilă în lupta contra corupției.
