Mii de persoane au protestat pentru folosirea limbii catalane
La iniţiativa deputatului Csaba Sógor, europarlamentarii au adresat o întrebare Comisiei Europene şi Consiliului European.
Mai multe organizaţii culturale şi de promovare a intereselor catalane au cerut ajutorul europarlamentarului UDMR Csaba Sógor pentru a ridica la nivel european problema rezultatã din modificarea în 27 martie a legii 3/2007 privind limbile oficiale din Comunitatea Autonomã din Insulele Baleare.
La începutul lunii martie europarlamentarul maghiar din Transilvania a participat la întâlnirea Biroului PPE ţinutã la Mallorca. Aici s-a întâlnit cu un reprezentant al asociaţiei Obra Cultural Balear care - reprezentând mai multe organizaţii culturale şi de protecţia drepturilor calane - l-a rugat ca în calitatea sa de membru al unei minoritãţi naţionale şi de protector al drepturilor şi tradiţiilor minoritãţilor sã aducã aceastã problemã în faţa decidenţilor din Bruxelles.
Încã de la cãderea dictaturii lui Franco, în Insulele Baleare s-a format într-un spirit democratic un sistem lingvistic bazat pe o înţelegere multipartitã. Conform acesteia, cunoaşterea atât a limbii spaniole cât şi a celei catalane a fost obligatorie pentru demnitarii şi funcţionarii publici iar procesele verbale au fost redactate în catalanã: a existat astfel posibilitatea folosirii limbii catalane în administraţia publicã. Acest lucru a asigurat eficienţa organelor de administraţie, selectarea corectã a funcţionarilor publici şi egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a organelor administraţiei locale în probleme lingvistice. Ultimele alegeri locale au fost câştigate de membrul local al PPE care – în ciuda promisiunii sale electorale – a modificat legea privind limbile oficiale, bazatã pe înţelegerea multipartitã din 1986. Conform acestor modificãri, cunoaşterea limbii catalane nu va mai fi obligatorie, ci va însemna doar un bonus profesional.
Ca o mãsurã de protest, renumitul profesor Jaume Boumet a intrat în greva foamei din 1 martie. El este susţinut de toate asociaţiile culturale locale. Membrii acestora dar şi populaţia insulelor urmãreşte cu îngrijorare evenimentele: Boumet a slãbit 20 de kilograme, are probleme cu inima, iar numãrul vizitatorilor sãi a trebuit sã fie restricţionat. În ciuda gravelor probleme de sãnãtate ale profesorului, conducerea localã refuzã sã dezbatã acest subiect. Liderii organizaţiilor care-l susţin pe profesor au anunţat cã vor prelua ştafeta grevei foamei de la acesta dacã autoritãţile nu vor soluţiona aceastã problemã dupã protestul paşnic din 25 martie.
Conform aşteptãrilor, câteva mii de persoane au ieşit duminicã în stradã pentru a susţine reinstaurarea obligativitãţii cunoaşterii limbii catalane în administraţie. Organizatorii au declarat cã la miting au participat 5000 de persoane, poliţia localã a estimat cã numãrul acestora era de 2000.
Bazându-se pe faptul cã UE protejeazã diversitatea lingvisticã, la iniţiativa lui Csaba Sógor 21 de europarlamentari din diferite grupuri politice au semnat o întrebare adresatã Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene prin care semnatarii se intereseazã despre mãsurile pe care Comisia, în calitatea sa de protector al Tratatelor, intenţioneazã sã le ia pentru a obliga guvernul Insulelor Baleare sã retragã aceste modificãri cu caracter discriminativ din punctul de vedere al drepturilor lingvistice. Deputaţii au mai întrebat dacã Comisia şi Consiliul intenţioneazã sã ia mãsuri pentru a proteja minoritatea din regiune, chiar dacã pe plan local ea se aflã în majoritate.
La începutul lunii martie europarlamentarul maghiar din Transilvania a participat la întâlnirea Biroului PPE ţinutã la Mallorca. Aici s-a întâlnit cu un reprezentant al asociaţiei Obra Cultural Balear care - reprezentând mai multe organizaţii culturale şi de protecţia drepturilor calane - l-a rugat ca în calitatea sa de membru al unei minoritãţi naţionale şi de protector al drepturilor şi tradiţiilor minoritãţilor sã aducã aceastã problemã în faţa decidenţilor din Bruxelles.
Încã de la cãderea dictaturii lui Franco, în Insulele Baleare s-a format într-un spirit democratic un sistem lingvistic bazat pe o înţelegere multipartitã. Conform acesteia, cunoaşterea atât a limbii spaniole cât şi a celei catalane a fost obligatorie pentru demnitarii şi funcţionarii publici iar procesele verbale au fost redactate în catalanã: a existat astfel posibilitatea folosirii limbii catalane în administraţia publicã. Acest lucru a asigurat eficienţa organelor de administraţie, selectarea corectã a funcţionarilor publici şi egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a organelor administraţiei locale în probleme lingvistice. Ultimele alegeri locale au fost câştigate de membrul local al PPE care – în ciuda promisiunii sale electorale – a modificat legea privind limbile oficiale, bazatã pe înţelegerea multipartitã din 1986. Conform acestor modificãri, cunoaşterea limbii catalane nu va mai fi obligatorie, ci va însemna doar un bonus profesional.
Ca o mãsurã de protest, renumitul profesor Jaume Boumet a intrat în greva foamei din 1 martie. El este susţinut de toate asociaţiile culturale locale. Membrii acestora dar şi populaţia insulelor urmãreşte cu îngrijorare evenimentele: Boumet a slãbit 20 de kilograme, are probleme cu inima, iar numãrul vizitatorilor sãi a trebuit sã fie restricţionat. În ciuda gravelor probleme de sãnãtate ale profesorului, conducerea localã refuzã sã dezbatã acest subiect. Liderii organizaţiilor care-l susţin pe profesor au anunţat cã vor prelua ştafeta grevei foamei de la acesta dacã autoritãţile nu vor soluţiona aceastã problemã dupã protestul paşnic din 25 martie.
Conform aşteptãrilor, câteva mii de persoane au ieşit duminicã în stradã pentru a susţine reinstaurarea obligativitãţii cunoaşterii limbii catalane în administraţie. Organizatorii au declarat cã la miting au participat 5000 de persoane, poliţia localã a estimat cã numãrul acestora era de 2000.
Bazându-se pe faptul cã UE protejeazã diversitatea lingvisticã, la iniţiativa lui Csaba Sógor 21 de europarlamentari din diferite grupuri politice au semnat o întrebare adresatã Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene prin care semnatarii se intereseazã despre mãsurile pe care Comisia, în calitatea sa de protector al Tratatelor, intenţioneazã sã le ia pentru a obliga guvernul Insulelor Baleare sã retragã aceste modificãri cu caracter discriminativ din punctul de vedere al drepturilor lingvistice. Deputaţii au mai întrebat dacã Comisia şi Consiliul intenţioneazã sã ia mãsuri pentru a proteja minoritatea din regiune, chiar dacã pe plan local ea se aflã în majoritate.
