2012-02-17

Cu ocazia şedinţei plenare a Parlamentului European de la Strasbourg dintre 13-16 februarie, europarlamentarii au dezbãtut şi au luat decizii în privinţa mai multor subiecte care influenţeazã în mod direct viaţa comunitãţii maghiare din Transilvania.

Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a luat cuvântul în cadrul mai multor dezbateri: cea privind relaţiile contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate (James Nicholson, conservativ, Marea Britanie) şi cea referitoare la Analiza anualã a creşterii (Annual Growth Surwey) 2012 (Marije Cornelissen, verzi, Olanda).

Între anii 2007 şi 2009 în Uniunea Europeanã au fost implementate schimbãri majore în sectorul laptelui şi al produselor lactate. Condiţiile meteorologice nefavorabile au cauzat o scãdere a producţiei, ceea ce a dus la o creştere generalã a preţurilor. Ulterior, normalizarea preţurilor a fost împiedicatã de criza economicã şi financiarã. Volatilitatea preţurilor a crescut datoritã scãderii cererii la nivel global, inclusiv la nivel UE. Costurile producţiei au crescut, însã producţia din UE a rãmas la acelaşi nivel. Astfel, preţurile au scãzut dramatic. Cu toate cã consumatorii nu au resimţit aceastã ieftinire a produselor, preţurile en-gros scãzute au pus producãtorii în dificultate. Pentru a contracara aceste efecte negative, în 2009 s-a format un grup de specialişti care a avut sarcina de a dezbate mãsurile pe termen mediu şi lung în acest domeniu. Grupul specialiştilor şi-a prezentat raportul în 2010. În raport se susţine cã sectorul prezintã caracteristici diferite în toate statele membre - la fel ca şi poziţia şi activitatea factorilor de pe piaţã - însã în general relaţia dintre producãtori şi prelucrãtori nu este în echilibru. Aceastã lipsã de echilibru duce la practici comerciale nedrepte. Specialiştii au sugerat întãrirea poziţiei de negociere a producãtorilor, respectiv promovarea activitãţii asociaţiilor de producãtori. Aceştia au mai propus asigurarea transparenţei într-un mod în care lanţul de aprovizionare din domeniu sã poatã sã reacţioneze la semnalele pieţei, astfel încât toţi factorii implicaţi sã beneficieze pe urma acestui fapt.

Csaba Sógor a susţinut cã este necesar sã se ţinã cont de interesele producãtorilor din noile state membre şi a cerut urgentarea înfiinţãrii asociaţiilor de producãtori în aceste state, pentru ca poziţia acestora sã nu mai fie atât de vulnerabilã. Discursul deputatului:

„Doresc sã salut raportul colegului meu, în special pentru faptul cã propunerile sale, care sunt susţinute şi de cãtre Comisia pentru Agriculturã, par sã ţinã cont şi de interesele producãtorilor din noile state membre. Sunt de acord cã întreg sectorul va parcurge o schimbare profundã în 2015, când se vor desfiinţa cotele, dar doresc sã evidenţiez faptul cã efectele negative vor fi resimţite în mod exponenţial mai puternic în estul Europei.

În acest context, doresc sã atrag atenţia Comisiei şi a Parlamentului asupra faptului cã ar fi benefic ca în aceste ţãri sã se promoveze mai accentuat înfiinţarea asociaţiilor de producãtori, pentru cã, de cele mai multe ori, producãtorii sunt total vulnerabili în negocierile lor cu prelucrãtorii, iar acest lucru nu favorizeazã atingerea obiectivelor politicii agricole comune.”

În legãturã cu Analiza anualã a creşterii pe 2012 (raportul Cornelissen) europarlamentarul maghiar din Transilvania a vorbit şi despre importanţa menţinerii realizãrilor din domeniul protecţiei sociale şi creşterea ocupãrii forţei de muncã în condiţiile crizei actuale. Discursul deputatului:

„Legat de analiza anualã a creşterii pe 2012, ţin sã subliniez încã o datã ceea ce se afirmã şi raportul colegei mele: nu putem neglija aspectele sociale atunci când vorbim despre soluţionarea crizei de datorii a Europei. În acest moment, criza datoriilor este cea mai mare problemã a statelor europene; cu toate acestea nu putem lãsa ca o parte disproporţionat de mare din greutãţile ce ţin de mãsurile anti-crizã sã cadã pe umerii populaţiei. Evenimentele recente au zguduit concepţia modernã conform cãreia creşterea nivelului de trai este ireversibilã, iar generaţiile viitoare vor trãi mai bine ca noi. Aceastã concepţie poate fi întãritã doar dacã sacrificãm creşterea economicã, crearea de noi locuri de muncã şi responsabilitatea socialã pe altarul consolidãrii bugetelor şi al stabilitãţii macroeconomice. Sper cã peste câţiva ani sã nu privim înapoi la anul 2012 ca cel în care am ratat ocazia sã prevenim grave tensiuni sociale cauzate de criza economicã.”