2012-02-17

Sâmbãtã, 18 februarie, letonii voteazã despre atribuirea sau nu  limbii ruse statutul de a doua limbã oficialã a statului. Referendumul a fost iniţiat de cãtre organizaţia non-guvernamentalã “Limbã maternã” cu ajutorul partidului "Pentru Drepturile Omului în Latvia Unitã".

În statele baltice problema drepturilor lingvistice reprezintã o sursã constantã de tensiuni sociale şi emoţionale. Toate cele trei state baltice au un numãr ridicat de vorbitori de rusã. Dacã s-ar reuşi introducerea rusei ca a doua limbã oficialã în Letonia, acelaşi deziderat ar apãrea cu siguranţã şi în Estonia şi Lituania.

Pe data de 15 februarie la Strasbourg europarlamentara letonã PPE, Inese Vaidere a organizat, sub patronajul fostului preşedinte al PE, Jerzy Buzek şi al Preşedintelui Grupului PPE, Joseph Daul o conferinţã pentru a prezenta argumente contra recunoaşterii rusei ca a doua limbã oficialã în Letonia. Ca rãspuns, în cadrul şedinţei Intergrupului pentru Minoritãţi al PE din data de 16 februarie, europarlamentara letonã din grupul verzilor, Tatiana Zdanoka a prezentat interesele minoritãţii ruse din Lituania, chiar dacã problema drepturilor lingvistice ale ruşilor din Lituania nu face parte din temele de interes ale Intergrupului.

Europarlamentarul UDMR, Csaba Sógor a declarat la şedinţa Intergrupului cã nici turcii din Germania nu cer ca limba turcã se devinã limbã oficialã. Deputatul a afirmat cã minoritãţile naţionale tradiţionale nu pot fi incluse în aceeaşi categorie cu imigranţii sau grupurile etnice care au fost aşezaţi de cãtre o forţã ocupantã.

Letonia are 2,4 milioane de locuitori, iar procentul vorbitorilor de rusã, ucraineanã şi bielorusã este undeva în jurul cifrei de 40%. Aproape 300 000 de persoane nu au cetãţenie letonã şi, în consecinţã, îşi pot exercita drepturile cetãţeneşti dora într-un mod limitat. Acest lucru se datoreazã faptului cã aceste persoane nu au trecut examenul de cetãţenie, în primul rând datoritã cunoaşterii insuficiente a limbii letone. Pentru ca limba rusã sã devinã limbã oficialã, 50% din cei cu drept de vot, adicã 771 350 de persoane trebuie sã susţinã propunerea la referendumul de la sfârşitul sãptãmânii.

Din motive geopolitice şi sociale, guvernul leton a demarat o intensã campanie împotriva acestei propuneri. Decizia de a acorda limbii ruse statutul de a doua limbã oficialã  ar împinge din nou Letonia în sfera de influenţã a Rusiei, ar destabiliza echilibrul lingvistic, iar pe termen lung ar modifica şi proporţia majoritate-minoritate.

În recomandarea experţilor Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minoritãţilor Naţionale a Consiliului Europei se considerã de dorit protecţia sporitã a drepturilor lingvistice ale minoritãţilor, însã fãrã ca acest lucru sã afecteze statutul de limbã oficialã a limbii letone. În Carta Europeanã pentru Limbile Regionale sau Minoritare se afirmã cã protecţia acestor limbi este valabilã doar în cazul limbilor minoritãţilor naţionale tradiţionale.