2011-10-26

Europarlamentarii au votat în unanimitate ieri, 25 octombrie raportul deputatului maghiar Dr. Ádám Kósa despre mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeanã 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Raportul intitulat "pentru o societate mai inclusivã" a avut o susținere largã și a fost dezbãtut și de cãtre comisia pentru ocuparea forței de muncã a Parlamentului European.

Actualitatea raportului este datã de o serie de statistici îngrijorãtoare: fiecare a patra familie din Uniunea Europeanã are un membru cu o formã de handicap, aceste persoane au cu 50% mai puține șanse de a ajunge în învãțãmântul superior decât persoanele fãrã handicap, iar rata șomajului este de 2-3 ori mai mare în rândul lor. 16% din populația Uniunii trãiește cu o formã de handicap, iar viața lor este îngreunatã de faptul cã au acces restricționat la diferite servicii și își gãsesc foarte greu un loc de muncã.

Documentul se gãsește la aceastã adresã: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2011-0263+0+DOC+XML+V0//RO

Raportorul are și el un handicap, este primul europarlamentar surd. El a completat strategia Comisiei Europene cu privire la persoanele cu handicap prin abordarea situației lor din punctul de vedere al drepturilor omului fãcând referire la Carta Uniunii Europene a Drepturilor Fundamentale și Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu handicap. Kósa urgenteazã accesul persoanelor cu dizabilitãți la diferite servicii și îmbunãtãțirea ratei de șomaj, cu o atenție specialã acordatã statelor membre din estul Uniunii Europene.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor este membru în Comisia pentru Ocuparea forţei de muncã şi afaceri sociale al PE. El și-a exprimat opinia despre raport prin procedura explicației votului. Deputatul maghiar din Transilvania considerã cã cea mai importantã țintã a raportului este lãrgirea egalitãții de șanse pentru persoanele cu handicap. El a fãcut o paralelã între acest fapt și dezideratele minoritãților etnice tradiționale, pe care le considerã la fel de importante.

Gãsiți mai jos discursul deputatului:
"Aș dori sã evidențiez ideile cu privire la egalitatea de șanse dintre numeroasele concluzii corecte ale colegului meu, domnul Kósa Ádám. Raportul specificã cã egalitatea de șanse nu înseamnã cã toți beneficiazã de aceleași condiții, cãci șansele sunt egale doar în cazurile în care un efort egal produce efecte egale.
În cazul minoritãților naționale tradiționale, ale cãror limbã diferã de limba oficialã a statului lor, putem vorbi de egalitate de șanse doar dacã acestea pot învãța și activa în viața de zi cu zi în limba lor maternã, în aceleași condiții ca națiunea majoritarã.
Persoanele cu handicap și bãtrânii sunt în situații de dezavantaj multiplu, însã tot în aceastã situație se aflã și persoanele cu handicap ce aparțin unei minoritãți naționale tradiționale. Egalitatea de șanse înseamnã mãsuri pozitive pentru cei care ar fi dezavantajați în condiții similare. "

Parlamentul European a dezbãtut la data de 25 octombrie Declarația Comisiei întitulat "Valul de concedieri din Europa provocat de criza economicã, în special la Arcelor şi Nokia." Cu referire la acest document, europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a atras atenția colegilor sãi asupra situației create de închiderea fabricii de la Jucu și a somat Comisia sã implementeze acțiuni concrete pentru a tempera efectul emigrãrii marilor companii din Europa de Est.

Este cunoscut faptul cã producția va fi opritã în fabrica Nokia de la Jucu la sfârșitul anului, iar 2200 de persoane vor rãmâne fãrã loc de muncã. Compania își închide uzina pentru cã aceastã are o eficiențã mai micã decât cea din Asia. Totodatã, Nokia România a închis deja centrul de cercetare și dezvoltare de la Cluj, unde au lucrat 120 de specialiști.

Gãsiți mai jos discursul deputatului:
"Doamnã Președinte! Vreau sã menţionez de la început cã dețin douã telefoane Nokia și intenționez sã cumpãr telefoane Nokia și în viitor, însã noi va trebui sã ne decidem dacã susținem bãncile și companiile mari sau interesele cetãțenilor, profitul sau ocuparea forței de muncã. Nokia va pleca în Asia, iar noi vom putea face declarații sub titlul drepturilor omului în lume, sã ne exprimãm nemulțumirile cã oamenii din Asia lucreazã pentru un salariu minim sau chiar mai puțin. Minimul, pe care trebuie sã-l facã compania este sã returneze subvențiile de la stat, dacã le-a primit.
Întrebarea mea este aceeași cu cea a colegului meu, domnul Matula: care sunt mãsurile pe care le poate lua Comisia pentru a contracara aceste situații neplãcute manifestate nu doar în cazul firmei Nokia în Europa de Est?