2011-10-19

Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a organizat la data de 18 octombrie 2011 la Institutul Balassi de la Bruxelles o dezbatere despre istoria secuilor sabatarieni, respectiv despre viaţa şi identitatea minoritãţilor naţionale. Invitaţii deputatului au fost scriitorul transilvãnean Géza Szávai, autorul cãrţii, care a dat şi titlul dezbaterii şi care trãieşte la Budapesta din 1988, profesorul universitar breton Bernard Le Calloc'h, vice-prim-ministrul României,  Béla Markó şi Gyula Miholcsa, editorul emisiunii în limba maghiarã a Televiziunii Române.

Profesorul Bernard Le Calloc'h, autorul cãrţii "Les Sabbattaires de Transylvanie” (Sabatarienii din Transilvania), a vorbit în limba maghiarã despre comunitatea care a trãit într-un dublu statut de minoritate. Prezentarea sa istoricã a fost completatã de europarlamentarul Csaba Sógor.

- Povestea secuilor sabatarieni este interesantã pentru cã viaţa acestei comunitãţi exemplificã modul în care s-a combinat epoca de aur a Transilvaniei cu dezvoltarea economicã, toleranţa religioasã, respectiv convieţuirea paşnicã a religiilor şi etniilor. Localitatea lor a devenit simbolul distrugerii satelor în România. Morala: nu doar comunitãţile dispar, ci şi cultura şi religia lor, chiar şi o ţarã întreagã poate intra în crizã economicã, dacã îşi foloseşte energiile pentru a asimila, a suprima minoritãţile – a explicat deputatul maghiar din Transilvania.

Ediţia în limba francezã a romanului de eseuri „Ierusalimul Secuiesc” a fost publicat de cãtre editura Pont din Budapesta pe perioada Preşedinţiei Ungare a Consiliului Uniunii Europene. Despre circumstanţele publicãrii volumului, respectiv despre crezul editorial şi literar din spatele romanului a vorbit însuşi Szávai, care a numit publicul „o echipã cu spirit european”. Conform spuselor sale, apariţia „Ierusalimului Secuiesc” într-o nouã limbã este importantã fiindcã oamenii îi pot cunoaşte pe „ceilalţi” prin intermediul cãrţii. Tragedia celor din Bezidu Nou, prezentatã în cât mai multe limbi posibil, îi poate ajuta pe cei care nu vorbesc limba maghiarã sã înţeleagã cã aceastã situaţie nu este doar o curiozitate, ci o serie de acţiuni ale puterii asupritoare, care a distrus atât vieţi cât şi o comunitate.

Béla Markó a declarat cã volumul lui Géza Szávai este o publicaţie politicã, care vorbeşte despre toleranţã în timp ce este şi o mãrturisire autobiograficã şi o cronicã istoricã. Markó a numit cartea o capodoperã a literaturii, care analizeazã rãdãcinile identitãţii, catalogheazã evenimente de zi cu zi, are valoare documentarã şi „în primul rând oferã rãspunsuri referitoare la întrebãri privind originile, istoria şi viitorul oamenilor cu multe limbi, culturi şi religii: europenii”.

Evenimentul a luat sfârşit cu proiecţia filmului documentar de o frumuşeţe liricã a realizatorului TV Gyula Miholcsa. Filmul a fost editat de cãtre autor din materialele TVR şi proprii special pentru a fi prezentate la Bruxelles. Filmul este un memento formulat în spirit european împotriva distugerii identitãţilor naţionale ale minoritãţilor.