Maghiarii care trãiesc în ţãrile care atacã noua Constituţie a Ungariei, sunt încã discriminaţi
Subiectul noii Constituţii a Ungariei a fost dezbãtut în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului European miercuri, 8 iunie. Subiectul a ajuns pe masa Parlamentului datoritã presiunii puse de grupurile liberale, socialiste, verzi şi comuniste, iar la dezbatere a participat şi comisarul european Viviane Reding.
În discursul sãu de deschidere, comisarul european a declarat cã Uniunea Europeanã nu are competenţe în supravegherea constituţiilor statelor membre, totuşi, noua Constituţie a Ungariei, ce deţine momentan Preşidenţia Consiliului Uniunii Europene, a ajuns subiect de dezbatere. Grupul PPE – cu excepţia unui europarlamentar slovac – a susţinut documentul. Celelalte grupuri politice au avut obiecţii cu referire la reorganizarea instituţiei ombudsmanului, a lipsei cadrului legal pentru cãsãtoria persoanelor de acelaşi sex, respectiv la asumarea responsabilitãţii pentru maghiarii care trãiesc în afara graniţelor Ungariei.
Europarlamentarul FIDESZ József Szájer, care a participat şi el la formularea noii Constituţii, s-a declarat dezamãgit de lipsa de informaţie şi superficialitatea atacatorilor.
Dintre europarlamentarii maghiari caree provin din afara Ungariei Edit Bauer (MKP) şi Csaba Sógor (UDMR) au participat la dezbateri. Deputata maghiarã din Slovacia şi-a exprimat regretul asupra faptului cã mulţi deputaţi au atins un ton rãzboinic în declaraţiile lor, lucru ce este inacceptabil. Acuzaţiile, de multe ori, se refereau la articole ce se regãsesc şi în constituţiile ţãrilor vecine. Rãspunzând europarlamentarului socialist Victor Boştinaru, deputatul maghiar din Transilvania a comparat articolele noii Consituţii a Ungariei referitoare la maghiarii din afara Ungariei cu cele ale Constituţiei României care se referã la românii din strãinãtate. În discursul sãu, Csaba Sógor a fãcut referire la opinia Comisiei de la Veneţia afirmând cã atacatorii Constituţiei Ungariei nu au cerut modificarea Legii Limbii de Stat din Slovacia atunci, când aceastã comisie a luat cuvântul împotriva caracterului discriminativ al acesteia.
Gãsiţi mai jos discursul deputatului:
„Se pare cã în aceastã dezbatere Comisia de la Veneţia a devenit un fel de super-judecãtorie. Aceastã comisie a formulat obiecţii grave şi juste împortiva Legii Limbii de Stat din Slovacia, care este încã în vigoare, însã nu am auzit nici un coleg slovac sã facã vreodatã referire la acest lucru. Domnul Boştinaru nu mai este aici. Nu pot sã-i rãspund, însã pot sã-i rãspund colegului meu, domnul Szájer, cã eu sunt cetãţean român şi ştiu cã românii din strãinãtate au drept de vot şi pot avea şi paşaport român. La fel, multe constituţii europene, cum este şi cea a Slovaciei, reglementeazã drepturile conaţionalilor ce trãiesc în altã ţarã. Nu consider acest lucru ca fiind ceva negativ. Eu m-aş gândi mai mult la motivul pentru care Ungaria a trebuit sã reglementeze aceste drepturi: pentru cã maghiarii care trãiesc în ţãrile care atacã noua Constituţie a Ungariei, sunt în continuare discriminaţi.”
Europarlamentarul FIDESZ József Szájer, care a participat şi el la formularea noii Constituţii, s-a declarat dezamãgit de lipsa de informaţie şi superficialitatea atacatorilor.
Dintre europarlamentarii maghiari caree provin din afara Ungariei Edit Bauer (MKP) şi Csaba Sógor (UDMR) au participat la dezbateri. Deputata maghiarã din Slovacia şi-a exprimat regretul asupra faptului cã mulţi deputaţi au atins un ton rãzboinic în declaraţiile lor, lucru ce este inacceptabil. Acuzaţiile, de multe ori, se refereau la articole ce se regãsesc şi în constituţiile ţãrilor vecine. Rãspunzând europarlamentarului socialist Victor Boştinaru, deputatul maghiar din Transilvania a comparat articolele noii Consituţii a Ungariei referitoare la maghiarii din afara Ungariei cu cele ale Constituţiei României care se referã la românii din strãinãtate. În discursul sãu, Csaba Sógor a fãcut referire la opinia Comisiei de la Veneţia afirmând cã atacatorii Constituţiei Ungariei nu au cerut modificarea Legii Limbii de Stat din Slovacia atunci, când aceastã comisie a luat cuvântul împotriva caracterului discriminativ al acesteia.
Gãsiţi mai jos discursul deputatului:
„Se pare cã în aceastã dezbatere Comisia de la Veneţia a devenit un fel de super-judecãtorie. Aceastã comisie a formulat obiecţii grave şi juste împortiva Legii Limbii de Stat din Slovacia, care este încã în vigoare, însã nu am auzit nici un coleg slovac sã facã vreodatã referire la acest lucru. Domnul Boştinaru nu mai este aici. Nu pot sã-i rãspund, însã pot sã-i rãspund colegului meu, domnul Szájer, cã eu sunt cetãţean român şi ştiu cã românii din strãinãtate au drept de vot şi pot avea şi paşaport român. La fel, multe constituţii europene, cum este şi cea a Slovaciei, reglementeazã drepturile conaţionalilor ce trãiesc în altã ţarã. Nu consider acest lucru ca fiind ceva negativ. Eu m-aş gândi mai mult la motivul pentru care Ungaria a trebuit sã reglementeze aceste drepturi: pentru cã maghiarii care trãiesc în ţãrile care atacã noua Constituţie a Ungariei, sunt în continuare discriminaţi.”
