Volumul despre maghiarii ceangãi din Moldova a fost prezentat la Bruxelles
Iniţiat de cãtre europarlamentarul UDMR Csaba Sógor, volumul informativ în trei limbi (maghiarã, românã, englezã), cu titlul „Aici ne este drag sã trãim” despre situaţia maghiarilor ceangãi din Moldova a fost finalizat. Volumul a apãrut cu ocazia împlinirii a zece ani de la publicarea Recomandãrii 1521/2001 a Consiliului Europei şi este destinat în primul rând europenilor în general, dar poate constitui un manual util pentru toţi cei care sunt interesaţi de situaţia şi cultura comunitãţii ceangãilor din Moldova.
Prezentarea volumului a avut loc în cadrul unei conferinţe în Parlamentul European la data de 29 martie 2011. La invitaţia lui Csaba Sógor, volumul a fost prezentat de cãtre profesorul universitar Ferenc Pozsony, activiştii pentru drepturile omului Smaranda Enache şi Gabriel Andreescu, respectiv Adrian Solomon, preşedintele Asociaţiei Ceangãilor Maghiari din Moldova, autorii volumului. Cu ocazia prezentãrii, fotograful Gyula Ádám, designerul coperţii, a pregãtit o proiecţie tematicã.
În discursul sãu introductiv europarlamentarul maghiar din Transilvania a elogiat importanţa activitãţii Asociaţiei Ceangãilor Maghiari din Moldova. – Trecând peste toate interdicţiile şi intimidãrile autoritãţilor locale, a poliţiei sau a bisericii, asociaţia lucreazã şi azi cu profesori voluntari, creând centre de educaţie prin sacrificii materiale şi personale. Sperãm ca în viitor acest demers va fi susţinut şi de cãtre autoritãţile locale ale statului român.
Studiul introductiv al volumul destinat citirii „europene” este semnat de cãtre Ferenc Pozsony, profesor de etnografie la Universitatea Babeş-Bolyai. El a atras atenţia asupra valorilor ce se regãsesc în limba ceangãilor. Conform spuselor sale, prestigiul dialectului arhaic al ceangãilor ar creşte dacã nu ar fi interzisã folosirea sa în bisericã. Iar pentru acest lucru este nevoie atât de un sistem educaţional instituţionalizat, cât şi de presã în limba maternã. Profesorul a adresat o interpelare factorilor de decizie europeni sã-şi exercite influenţa în vederea schimbãrii atitudinii restrictive a bisericii romano-catolice în regiune, iar astfel sã se dea rãspuns cererii ceangãilor maghiari din Moldova.
Mãrturia personalã, autobiograficã a lui Adrian Solomon a fost primitã cu sensibilitate de cãtre audienţã.
Autorii, ce au pregãtit varianta actualizatã din 2001 a raportului lor despre ceangãi, Gabriel Andreescu, preşedintele Centrului de Studii Internaţionale din România şi Smaranda Enache, co-preşedintele Ligii Pro Europa, au analizat rezultatele ultimilor zece ani. Conform spuselor lui Gabriel Andreescu, în comparaţie cu 2001, au fost întâmpinaţi cu mai puţinã ostilitate de cãtre autoritãţi în munca din teritoriu. Acest lucru poate fi explicat prin apariţia din ultimii zece ani al cadrului legal, însã mãsurile represive luate de autoritãţile locale încã sunt destul de rãspândite. Andreescu considerã cã, datoritã Recomandãrii Consiliului Europei, dreptul la folosirea limbii materne de cãtre ceangãi este legat de Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare. România a ratificat acest document, iar acest lucru înseamnã cã restricţionarea şi pedepsirea dezideratelor comunitãţii ceangãilor maghiari contravine valorilor noastre comune.
Smaranda Enache şi-a exprimat regretul faţã de faptul cã nu s-a manifestat o susţinere politicã localã nici datoritã legislaţiei naţionale intrate în vigoare, nici datoritã documentului internaţional. Ea a urgentat acţiuni din partea statului român şi consultãri interguvernamentale româno-maghiare, deoarece fenomenul emigrãrii devine tot mai rãspândit în cadrul comunitãţii ceangãilor datoritã posibilitãţii de a obţine un loc de muncã în strãinãtate. Chiar dacã PE nu este un organ executiv – a spus activistul pentru drepturile omului –, acesta ar putea sugera Comisiei Europene dezvoltarea unor programe ce ar ţinti protecţia comunitãţilor minoritare pe cale de dispariţie, şi astfel a moştenirii culturare europene. Co-preşedintele Ligii Pro Europa a mai adãugat, în legãturã cu viitorul recensãmânt din România, cã va fi nevoie de mare atenţie la întrebãrile legate de limba vorbitã, deoarece identificarea limbilor vorbite în familie poate ajuta în identificarea nevoilor celor ce trãiesc într-un mediu lingvistic pe cale de dispariţie.
- Acest volum este destinat creşterii gradului de conştientizare a problemei – a spus Csaba Sógor. Consider cã mai avem multe de fãcut pentru ca limba, obiceiurile şi cultura ceangãilor sã facã parte din tezaurul cultural al Europei. Maghiarii din Moldova şi-au pãstrat limba maternã şi cultura timp de mai multe secole în afara graniţelor Ungariei fãrã a beneficia de intelectuali şi în pofida ostilitãţii bisericii. Şi Moldova este leagãnul limbii maghiare: prima traducere în limba maghiarã a Biblei, aşa numita Biblie Husitã, a fost fãcutã aici, în cetatea de la Târgu Trotuș, între anii 1430-1435. Pentru noi este în primul rând o problemã de drepturi fundamentale ca cei ce încã pãstreazã aceastã formã arhaicã a limbii maghiare sã aibã ocazia sã o înveţe şi sã o predea, sã o transmitã urmaşilor, sã o foloseascã în şcoli şi biserici.
Azi majoritatea conducãtorilor organizaţiilor ceangãilor şi profesorii din puţinele şcoli şi case private, unde se predã limba maghiarã, provin din rândul maghiarilor din Moldova. Ei sunt cei care, printr-un efort supraomenesc continuã datoria cãrturarilor din toate timpurile: învaţã copii ceangãi sã citeascã şi sã scrie. Mulţumiri, recunoştinţã, respect lor – a rezumat cele spuse europarlamentarul Csaba Sógor.
În discursul sãu introductiv europarlamentarul maghiar din Transilvania a elogiat importanţa activitãţii Asociaţiei Ceangãilor Maghiari din Moldova. – Trecând peste toate interdicţiile şi intimidãrile autoritãţilor locale, a poliţiei sau a bisericii, asociaţia lucreazã şi azi cu profesori voluntari, creând centre de educaţie prin sacrificii materiale şi personale. Sperãm ca în viitor acest demers va fi susţinut şi de cãtre autoritãţile locale ale statului român.
Studiul introductiv al volumul destinat citirii „europene” este semnat de cãtre Ferenc Pozsony, profesor de etnografie la Universitatea Babeş-Bolyai. El a atras atenţia asupra valorilor ce se regãsesc în limba ceangãilor. Conform spuselor sale, prestigiul dialectului arhaic al ceangãilor ar creşte dacã nu ar fi interzisã folosirea sa în bisericã. Iar pentru acest lucru este nevoie atât de un sistem educaţional instituţionalizat, cât şi de presã în limba maternã. Profesorul a adresat o interpelare factorilor de decizie europeni sã-şi exercite influenţa în vederea schimbãrii atitudinii restrictive a bisericii romano-catolice în regiune, iar astfel sã se dea rãspuns cererii ceangãilor maghiari din Moldova.
Mãrturia personalã, autobiograficã a lui Adrian Solomon a fost primitã cu sensibilitate de cãtre audienţã.
Autorii, ce au pregãtit varianta actualizatã din 2001 a raportului lor despre ceangãi, Gabriel Andreescu, preşedintele Centrului de Studii Internaţionale din România şi Smaranda Enache, co-preşedintele Ligii Pro Europa, au analizat rezultatele ultimilor zece ani. Conform spuselor lui Gabriel Andreescu, în comparaţie cu 2001, au fost întâmpinaţi cu mai puţinã ostilitate de cãtre autoritãţi în munca din teritoriu. Acest lucru poate fi explicat prin apariţia din ultimii zece ani al cadrului legal, însã mãsurile represive luate de autoritãţile locale încã sunt destul de rãspândite. Andreescu considerã cã, datoritã Recomandãrii Consiliului Europei, dreptul la folosirea limbii materne de cãtre ceangãi este legat de Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare. România a ratificat acest document, iar acest lucru înseamnã cã restricţionarea şi pedepsirea dezideratelor comunitãţii ceangãilor maghiari contravine valorilor noastre comune.
Smaranda Enache şi-a exprimat regretul faţã de faptul cã nu s-a manifestat o susţinere politicã localã nici datoritã legislaţiei naţionale intrate în vigoare, nici datoritã documentului internaţional. Ea a urgentat acţiuni din partea statului român şi consultãri interguvernamentale româno-maghiare, deoarece fenomenul emigrãrii devine tot mai rãspândit în cadrul comunitãţii ceangãilor datoritã posibilitãţii de a obţine un loc de muncã în strãinãtate. Chiar dacã PE nu este un organ executiv – a spus activistul pentru drepturile omului –, acesta ar putea sugera Comisiei Europene dezvoltarea unor programe ce ar ţinti protecţia comunitãţilor minoritare pe cale de dispariţie, şi astfel a moştenirii culturare europene. Co-preşedintele Ligii Pro Europa a mai adãugat, în legãturã cu viitorul recensãmânt din România, cã va fi nevoie de mare atenţie la întrebãrile legate de limba vorbitã, deoarece identificarea limbilor vorbite în familie poate ajuta în identificarea nevoilor celor ce trãiesc într-un mediu lingvistic pe cale de dispariţie.
- Acest volum este destinat creşterii gradului de conştientizare a problemei – a spus Csaba Sógor. Consider cã mai avem multe de fãcut pentru ca limba, obiceiurile şi cultura ceangãilor sã facã parte din tezaurul cultural al Europei. Maghiarii din Moldova şi-au pãstrat limba maternã şi cultura timp de mai multe secole în afara graniţelor Ungariei fãrã a beneficia de intelectuali şi în pofida ostilitãţii bisericii. Şi Moldova este leagãnul limbii maghiare: prima traducere în limba maghiarã a Biblei, aşa numita Biblie Husitã, a fost fãcutã aici, în cetatea de la Târgu Trotuș, între anii 1430-1435. Pentru noi este în primul rând o problemã de drepturi fundamentale ca cei ce încã pãstreazã aceastã formã arhaicã a limbii maghiare sã aibã ocazia sã o înveţe şi sã o predea, sã o transmitã urmaşilor, sã o foloseascã în şcoli şi biserici.
Azi majoritatea conducãtorilor organizaţiilor ceangãilor şi profesorii din puţinele şcoli şi case private, unde se predã limba maghiarã, provin din rândul maghiarilor din Moldova. Ei sunt cei care, printr-un efort supraomenesc continuã datoria cãrturarilor din toate timpurile: învaţã copii ceangãi sã citeascã şi sã scrie. Mulţumiri, recunoştinţã, respect lor – a rezumat cele spuse europarlamentarul Csaba Sógor.
