Şedinţa Consiliului pentru Autonomie din Bazinul Carpatic de la Bruxelles
Parlamentul European a fost gazda unui eveniment special: la invitaţia delegaţiei maghiare din Grupul parlamentar al Partidului Popular European, Consiliul pentru Autonomie din Bazinul Carpatic (CABC) a ţinut o şedinţã la Bruxelles pe data de 1 martie 2011.
La discuţii au participat 19 de politicieni maghiari, reprezentanţii maghiarilor din afara graniţelor Ungariei. Membrii consiliului au fost salutaţi de cãtre vice-preşedintele PE László Tőkés.
La discuţiile, ce dureazã douã zile, a participat, printre alţii, Zsuzsanna Répás, secretar de stat adjunct responsabil cu politica naţionalã, reprezentanţii minoritãţilor maghiare din Austria Ernő Deák (Consiliul Maghiarilor din Austria), din Serbia István Pásztor (Uniunea Maghiarilor din Voivodina), respectiv András Ágoston (Partidul Democrat Maghiar din Voivodina) şi Áron Csonka (Comunitatea Democraticã Maghiarã din Voivodina). Din Ucraina a participat Miklós Kovács (Uniunea Culturalã Maghiarã din Subcarpatia), din Transilvania Balázs Izsák (Consiliul Naţional Secuiesc), Csaba Farkas (Partidul Civic Maghiar), iar cu statut de observator József Berényi (Partidul Coaliţiei Maghiare) reprezentând minoritatea maghiarã din Slovacia şi europarlamentarul maghiar din Transilvania al UDMR, Csaba Sógor.
În intervenţia sa, Csaba Sógor a vorbit despre Tratatul de la Lisabona. El a atras atenţia asupra faptului cã documentul a deschis noi cãi de acţiune pentru Parlamentul European, prin Iniţiativa Cetãţenilor Europeni, care oferã noi posibilitãţi în protejarea drepturilor minoritãţilor, acasã prin politica paşilor mici, iar la Bruxelles prin politica paşilor mãrunţi. Prin activitatea lor profesionalã europarlamentarii pot avea o contribuţie, cum ar fi de exemplu: datoritã amendamentelor depuse de ei au reuşit sã contribuie la participarea studenţilor din ţãrile sãrace la programul Erasmus Mundus, şi au primit stagiari din Serbia şi Ucraina în cabinetele lor de la Bruxelles.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a mai explicat cã problematica minoritãţilor poate fi adresatã şi în termeni politici şi economici, dacã aceasta este prezentatã majoritãţii ca o problemã de stabilitate şi dacã majoritatea poate fi cointeresatã în soluţionarea problemei, deoarece membrii comunitãţilor minoritare sunt cetãţeni loiali ai statelor şi parteneri de coaliţie de încredere, aşa cã reprezintã cheia obţinerii stabilitãţii politice.
Propunerea de rezoluţie adoptatã de Consiliu aratã importanţa aderãrii la Uniunea Europeanã pentru comunitatea maghiarã din Europa, deoarece astfel devine posibilã reintregirea naţiunii maghiare peste graniţele statelor. Consecinţele benefice ale acesteia se vãd deja în colaborarea strânsã dintre europarlamentarii maghiari din Ungaria, Slovacia şi România. Acesta va fi spiritul şedinţelor Consiliului în dezbaterea problemelor de actualitate pentru regiunile maghiare din afara graniţelor Ungariei.
La discuţiile, ce dureazã douã zile, a participat, printre alţii, Zsuzsanna Répás, secretar de stat adjunct responsabil cu politica naţionalã, reprezentanţii minoritãţilor maghiare din Austria Ernő Deák (Consiliul Maghiarilor din Austria), din Serbia István Pásztor (Uniunea Maghiarilor din Voivodina), respectiv András Ágoston (Partidul Democrat Maghiar din Voivodina) şi Áron Csonka (Comunitatea Democraticã Maghiarã din Voivodina). Din Ucraina a participat Miklós Kovács (Uniunea Culturalã Maghiarã din Subcarpatia), din Transilvania Balázs Izsák (Consiliul Naţional Secuiesc), Csaba Farkas (Partidul Civic Maghiar), iar cu statut de observator József Berényi (Partidul Coaliţiei Maghiare) reprezentând minoritatea maghiarã din Slovacia şi europarlamentarul maghiar din Transilvania al UDMR, Csaba Sógor.
În intervenţia sa, Csaba Sógor a vorbit despre Tratatul de la Lisabona. El a atras atenţia asupra faptului cã documentul a deschis noi cãi de acţiune pentru Parlamentul European, prin Iniţiativa Cetãţenilor Europeni, care oferã noi posibilitãţi în protejarea drepturilor minoritãţilor, acasã prin politica paşilor mici, iar la Bruxelles prin politica paşilor mãrunţi. Prin activitatea lor profesionalã europarlamentarii pot avea o contribuţie, cum ar fi de exemplu: datoritã amendamentelor depuse de ei au reuşit sã contribuie la participarea studenţilor din ţãrile sãrace la programul Erasmus Mundus, şi au primit stagiari din Serbia şi Ucraina în cabinetele lor de la Bruxelles.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a mai explicat cã problematica minoritãţilor poate fi adresatã şi în termeni politici şi economici, dacã aceasta este prezentatã majoritãţii ca o problemã de stabilitate şi dacã majoritatea poate fi cointeresatã în soluţionarea problemei, deoarece membrii comunitãţilor minoritare sunt cetãţeni loiali ai statelor şi parteneri de coaliţie de încredere, aşa cã reprezintã cheia obţinerii stabilitãţii politice.
Propunerea de rezoluţie adoptatã de Consiliu aratã importanţa aderãrii la Uniunea Europeanã pentru comunitatea maghiarã din Europa, deoarece astfel devine posibilã reintregirea naţiunii maghiare peste graniţele statelor. Consecinţele benefice ale acesteia se vãd deja în colaborarea strânsã dintre europarlamentarii maghiari din Ungaria, Slovacia şi România. Acesta va fi spiritul şedinţelor Consiliului în dezbaterea problemelor de actualitate pentru regiunile maghiare din afara graniţelor Ungariei.
