Audierea miniştrilor maghiari în Parlamentul European
În perioada 25-27 ianuarie comisiile de specialitate ale Parlamentului European au audiat miniştrii Ungariei, ţarã care ocupã în prezent Preşedenţia Consiliului Uniunii Europene. Cu ocazia audierilor, miniştrii au prezintat programul Preşedenţiei Maghiare şi au rãspuns întrebãrilor europarlamentarilor.
Europarlamentarul UDMR Csaba Sógor, membru în comisiile pentru Libertãţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi Ocuparea forţei de muncã şi afaceri sociale (EMPL) a adresat întrebãri Ministrului de Interne al Ungariei, Sándor Pintér, Secretarului de Stat pentru Incluziune Socialã, Zoltán Balog şi Ministrului Resurselor Naţionale, Miklós Réthelyi.
Deputatul maghiar din Transilvania a fost curios dacã Preşedenţia Maghiarã considerã România şi Bulgaria ca fiind pregãtite pentru implementarea legislaţiei şi garantarea siguranţei spaţiului Schengen? În rãspunsul dat, Ministrul de Interne al Ungariei, Sándor Pintér a declarat cã Preşedenţia a cerut date suplimentare în cazul rezervelor Germaniei şi Franţei, deşi susţine aderarea celor douã state la spaţiul Schengen. Acest proces poate deveni realitate doar în cazul îndeplinirii în totalitate a criteriilor tehnice, iar în aceastã situaţie, Preşedenţia sugereazã ca cele douã state interesate sã se dedice în totalitate acestei probleme. Dealtfel, Bulgaria a fãcut o promisiune cã va rezolva deficienţele tehnice pânã la mijlocul lunii martie.
În legãturã cu Agenţia Europeanã pentru Gestionarea Cooperãrii Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), Csaba Sógor s-a interesat de la Sándor Pintér despre mãsurile planificate de Preşedenţia Maghiarã pentru a asigura cã adoptarea rezoluţiei Consiliului referitoare la înfiinţarea agenţiei nu va fi întârziatã? Europarlamentarul a mai întrebat punctul de vedere al Preşedenţiei privind desfãşurarea echipelor de intervenţie rapidã în Grecia şi dacã considerã necesare implementarea unor noi mãsuri pentru a stabiliza situaţia de la graniţa dintre Grecia şi Turcia?
Argumentele deputatului au constat în ideea cã Uniunea trebuie sã arate solidaritate şi în situaţiile de stabilizare, care au consecinţe materiale. Pintér a confirmat faptul cã statele membre sprijinã în unanimitate dosarul Frontex, însã nu a indicat o datã finalã, chiar dacã operativitatea agenţiei nu este pusã sub semnul întrebãrii, deoarece datoritã echipelor de intervenţie rapidã rata imigrãrii ilegale în Grecia a scãzut cu 40 de procente în ultimele douã luni. Pintér a dezvãluit cã vor fi necesare negocieri suplimentare pentru a stabili mãrimea contribuţiei financiare necesare stabilizãrii situaţiei.
Întrebãrile ulterioare ale europarlamentarului maghiar din Transilvania s-au bazat pe noţiunea conform cãreia Preşedenţia este deţinutã de un stat, care, la fel ca şi celelalte state membre foste comuniste, beneficiazã de un sector civil fragmentat. Acest sector a avut un rol important în finalizarea tranziţiei de dupã 1989 şi a participat activ la implementarea acquis-ului communautaire. În pofida acestui fapt, aceste ţãri nu au avut posibilitatea sã ofere finanţare pentru susţinerea activitãţii acestor organizaţii.
Csaba Sógor a atras atenţia asupra faptului cã atât aceste mici organizaţii cât şi administraţiile locale au dificultãţi în a asigura, conform reglulilor în vigoare, avansul necesar la proiectele europene, chiar dacã de la Bruxelles aceste sume par infime.
Europarlamentarul s-a interesat de la Secretarul de Stat pentru Incluziune Socialã, Zoltán Balog şi Ministrul Resurselor Naţionale, Miklós Réthelyi despre intenţiile Preşedenţiei Maghiare cu privire la îmbunãtãţirea posibilitãţilor de aplicare la fondurile europene cu ocazia Anului European al Voluntariatului. Totodatã, s-a interesat şi de planurile Preşedenţiei în legãturã cu comunitatea romã cu privire la stoparea criminalitãţii, a identificãrii problemelor şi accesului la justiţie. Csaba Sógor a fãcut referire la progromul din 1990 de la Târgu Mureş.
- Preşedenţia Maghiarã vede soluţionarea acestei probleme în cadrul legislaţiei europene – a rãspuns Secretarului de Stat pentru Incluziune Socialã, Zoltán Balog – atât din punct de vedere economic cât şi al drepturilor omului. Dacã am reuşi sã ridicãm nivelul de ocupare a forţei de muncã în rândul comunitãţii rome la nivelul existent din regiunea lor, acest lucru ar rezulta într-o creştere de 4% în PIB-ul statului membru. Programele destinate romilor vor fi întãrite prin implicarea acestei comunitãţi în dezvoltarea lor – din acest motiv strategia pentru integrarea romilor a câştigat o importanţã deosebitã în programul EU2020.
Deputatul maghiar din Transilvania a fost curios dacã Preşedenţia Maghiarã considerã România şi Bulgaria ca fiind pregãtite pentru implementarea legislaţiei şi garantarea siguranţei spaţiului Schengen? În rãspunsul dat, Ministrul de Interne al Ungariei, Sándor Pintér a declarat cã Preşedenţia a cerut date suplimentare în cazul rezervelor Germaniei şi Franţei, deşi susţine aderarea celor douã state la spaţiul Schengen. Acest proces poate deveni realitate doar în cazul îndeplinirii în totalitate a criteriilor tehnice, iar în aceastã situaţie, Preşedenţia sugereazã ca cele douã state interesate sã se dedice în totalitate acestei probleme. Dealtfel, Bulgaria a fãcut o promisiune cã va rezolva deficienţele tehnice pânã la mijlocul lunii martie.
În legãturã cu Agenţia Europeanã pentru Gestionarea Cooperãrii Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), Csaba Sógor s-a interesat de la Sándor Pintér despre mãsurile planificate de Preşedenţia Maghiarã pentru a asigura cã adoptarea rezoluţiei Consiliului referitoare la înfiinţarea agenţiei nu va fi întârziatã? Europarlamentarul a mai întrebat punctul de vedere al Preşedenţiei privind desfãşurarea echipelor de intervenţie rapidã în Grecia şi dacã considerã necesare implementarea unor noi mãsuri pentru a stabiliza situaţia de la graniţa dintre Grecia şi Turcia?
Argumentele deputatului au constat în ideea cã Uniunea trebuie sã arate solidaritate şi în situaţiile de stabilizare, care au consecinţe materiale. Pintér a confirmat faptul cã statele membre sprijinã în unanimitate dosarul Frontex, însã nu a indicat o datã finalã, chiar dacã operativitatea agenţiei nu este pusã sub semnul întrebãrii, deoarece datoritã echipelor de intervenţie rapidã rata imigrãrii ilegale în Grecia a scãzut cu 40 de procente în ultimele douã luni. Pintér a dezvãluit cã vor fi necesare negocieri suplimentare pentru a stabili mãrimea contribuţiei financiare necesare stabilizãrii situaţiei.
Întrebãrile ulterioare ale europarlamentarului maghiar din Transilvania s-au bazat pe noţiunea conform cãreia Preşedenţia este deţinutã de un stat, care, la fel ca şi celelalte state membre foste comuniste, beneficiazã de un sector civil fragmentat. Acest sector a avut un rol important în finalizarea tranziţiei de dupã 1989 şi a participat activ la implementarea acquis-ului communautaire. În pofida acestui fapt, aceste ţãri nu au avut posibilitatea sã ofere finanţare pentru susţinerea activitãţii acestor organizaţii.
Csaba Sógor a atras atenţia asupra faptului cã atât aceste mici organizaţii cât şi administraţiile locale au dificultãţi în a asigura, conform reglulilor în vigoare, avansul necesar la proiectele europene, chiar dacã de la Bruxelles aceste sume par infime.
Europarlamentarul s-a interesat de la Secretarul de Stat pentru Incluziune Socialã, Zoltán Balog şi Ministrul Resurselor Naţionale, Miklós Réthelyi despre intenţiile Preşedenţiei Maghiare cu privire la îmbunãtãţirea posibilitãţilor de aplicare la fondurile europene cu ocazia Anului European al Voluntariatului. Totodatã, s-a interesat şi de planurile Preşedenţiei în legãturã cu comunitatea romã cu privire la stoparea criminalitãţii, a identificãrii problemelor şi accesului la justiţie. Csaba Sógor a fãcut referire la progromul din 1990 de la Târgu Mureş.
- Preşedenţia Maghiarã vede soluţionarea acestei probleme în cadrul legislaţiei europene – a rãspuns Secretarului de Stat pentru Incluziune Socialã, Zoltán Balog – atât din punct de vedere economic cât şi al drepturilor omului. Dacã am reuşi sã ridicãm nivelul de ocupare a forţei de muncã în rândul comunitãţii rome la nivelul existent din regiunea lor, acest lucru ar rezulta într-o creştere de 4% în PIB-ul statului membru. Programele destinate romilor vor fi întãrite prin implicarea acestei comunitãţi în dezvoltarea lor – din acest motiv strategia pentru integrarea romilor a câştigat o importanţã deosebitã în programul EU2020.
