Csaba Sógor cere protecţia drepturilor minoritãţii maghiare din Voivodina şi dupã aderarea Serbiei la UE
La data de 16 noiembrie 2010 Grupul parlamentar al Partidului Popular European a organizat la Bruxelles conferinţa intitulatã „Balcanii în inima Europei” pentru a analiza situaţia procesului de aderare la Uniunea Europeanã a ţãrilor din vestul Peninsulei Balcanice.
Fiind cel mai mare grup politic din PE cu 265 de membrii, PPE considerã a fi foarte importantã aderarea cât mai rapidã a ţãrilor candidate din zonã. Acestã idee a fost explicatã de liderul grupului, Joseph DAUL în discursul sãu de deschidere. În opinia Domniei sale, acest proces este frânat foarte des de membrii grupurilor politice socialiste şi liberale. Invitaţii au analizat situaţia cererilor de aderare a ţãrilor din aceastã zonã a Europei şi cu aportul activ al europarlamentarului UDMR Csaba Sógor, au evaluat etapele proceselor de aderare.
Comisia Europeanã, instituţia însãrcinatã cu purtarea negocierilor de pre-aderare şi cu monitorizarea progresului ţãrilor candidate, publicã în luna noiembrie a fiecãrui an raportul anual despre situaţia acestor ţãri. Caracterul pozitiv al acestui document a fost prezentat de cãtre deputatul Gunnar HÖKMARK, preşedintele delegaţiei PE în Comisia parlamentarã mixtã UE Croația. Conform spuselor sale, Croaţia a îndeplinit condiţiile aderãrii la UE şi astfel a înlãturat obstacolele din calea aderãrii ţãrii la UE: ţara poate deveni stat membru chiar în timpul preşedinţiei Ungariei. Doris PACK, preşedintele Comisiei parlamentare mixte UE-Bosnia-Herţegovina a declarat cã progresul fãcut de Croaţia este important deoarece întãreşte credibilitatea modelului de aderare în faţa celorlalte state candidate şi a cetãţenilor UE.
Deputatul Eduard KUKAN a vorbit despre condiţiile de aderare a Serbiei. Comisia parlamentarã mixtã UE-Serbia a analizat progresele fãcute de aceastã ţarã, însã în calitatea sa de preşedinte al Comisiei, KUKAN a considerat cã Serbia mai are de fãcut progrese în domeniile combaterii corupţiei, a reformei în justiţie, a Kosovoului, a parteneriatelor regionale şi a protecţiei minoritãţilor.
Minoritatea maghiarã din Serbia a fost reprezentatã la eveniment de cãtre István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina. El a prezentat munca comisiei mixte maghiare şi sârbe de istorici care lucreazã la rezolvarea problemelor istorice comune. Cerctãrile lor se referã la atrocitãţile comise în Voivodina. Politicianul considerã cã ţara sa mai are de fãcut progrese cu privire la economie, societate, comunicare, infrastructurã şi consolidarea relaţiei dintre majoritate şi minoritãţi.
Csaba Sógor i-a adresat o întrebare colegului sãu prin care se interesa dacã Serbia va continua procesul de ameliorarea a conflictelor dintre etnii şi dupã aderarea sa la UE. Politicianul maghiar din Trasilvania s-a declarat îngrijorat de acest aspect deoarece, conform experienţelor sale, în unele state membre deschiderea spre minoritãţi s-a redus dupã aderarea acestor state la UE.
În rãspunsul sãu, István Pásztor a vorbit despre România şi Slovacia, spunând cã sunt exemple negative a politicii faţã de minoritãţi dupã aderare. Conform opiniei sale, în acest moment în Serbia trebuie sã se minimalizele situaţiile conflictuale şi trebuie abordatã cu cea mai mare determinare asigurarea drepturilor minoritãţilor.
Comisia Europeanã, instituţia însãrcinatã cu purtarea negocierilor de pre-aderare şi cu monitorizarea progresului ţãrilor candidate, publicã în luna noiembrie a fiecãrui an raportul anual despre situaţia acestor ţãri. Caracterul pozitiv al acestui document a fost prezentat de cãtre deputatul Gunnar HÖKMARK, preşedintele delegaţiei PE în Comisia parlamentarã mixtã UE Croația. Conform spuselor sale, Croaţia a îndeplinit condiţiile aderãrii la UE şi astfel a înlãturat obstacolele din calea aderãrii ţãrii la UE: ţara poate deveni stat membru chiar în timpul preşedinţiei Ungariei. Doris PACK, preşedintele Comisiei parlamentare mixte UE-Bosnia-Herţegovina a declarat cã progresul fãcut de Croaţia este important deoarece întãreşte credibilitatea modelului de aderare în faţa celorlalte state candidate şi a cetãţenilor UE.
Deputatul Eduard KUKAN a vorbit despre condiţiile de aderare a Serbiei. Comisia parlamentarã mixtã UE-Serbia a analizat progresele fãcute de aceastã ţarã, însã în calitatea sa de preşedinte al Comisiei, KUKAN a considerat cã Serbia mai are de fãcut progrese în domeniile combaterii corupţiei, a reformei în justiţie, a Kosovoului, a parteneriatelor regionale şi a protecţiei minoritãţilor.
Minoritatea maghiarã din Serbia a fost reprezentatã la eveniment de cãtre István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina. El a prezentat munca comisiei mixte maghiare şi sârbe de istorici care lucreazã la rezolvarea problemelor istorice comune. Cerctãrile lor se referã la atrocitãţile comise în Voivodina. Politicianul considerã cã ţara sa mai are de fãcut progrese cu privire la economie, societate, comunicare, infrastructurã şi consolidarea relaţiei dintre majoritate şi minoritãţi.
Csaba Sógor i-a adresat o întrebare colegului sãu prin care se interesa dacã Serbia va continua procesul de ameliorarea a conflictelor dintre etnii şi dupã aderarea sa la UE. Politicianul maghiar din Trasilvania s-a declarat îngrijorat de acest aspect deoarece, conform experienţelor sale, în unele state membre deschiderea spre minoritãţi s-a redus dupã aderarea acestor state la UE.
În rãspunsul sãu, István Pásztor a vorbit despre România şi Slovacia, spunând cã sunt exemple negative a politicii faţã de minoritãţi dupã aderare. Conform opiniei sale, în acest moment în Serbia trebuie sã se minimalizele situaţiile conflictuale şi trebuie abordatã cu cea mai mare determinare asigurarea drepturilor minoritãţilor.
