Diversitatea culturalã şi lingvisticã este importantã pentru Uniunea Europeanã
Grupul de lucru pentru minoritãţi tradiţionale a Parlamentului European a ţinut la data de 24 noiembrie 2010 o şedinţã extraordinarã cu participarea comisarului pentru educație, culturã, multilingvism și tineret, d-na Androulla Vassiliou.
În discursul sãu de deschidere comisarul european a fãcut referire la sloganul „Unitate în diversitate” al UE accentuând cã diversitatea culturalã şi lingvisticã a Uniunii e o valoare de apreciat, deoarece constituie garanţia unui spirit deschis. Ea considerã cã ieşirea din criza ce a atins Europa, se poate face doar prin multilingvism pentru cã continentul este, de fapt, o imensã piaţã a forţei de muncã în care limba englezã joacã rolul de lingua-franca, însã cunoaşterea acesteia nu este de ajuns.
Conform criteriilor de la Barcelona din 2002, cetãţenii UE ar trebui sã cunoascã cel puţin douã limbi strãine în afara limbii lor materne. Comisarul a prezentat şi acţiuniile CE în vederea protecţiei limbilor minoritare, regionale sau pe cale de dispariţie. În acest moment CE cheltuie anual 50 de milioane de euro pe proiecte cu specific lingvistic minoritar şi regional în cadrul cãrora limbile minoritãţilor şi cele regionale pot participa cu şanse egale la atragerea de fonduri. Comisarul a mai vorbit despre activitatea organizaţiilor active în domeniul multiligvismului susţinute de CE şi a fãcut referire la învãţarea timpurie a limbilor strãine şi la acţiunile comunitare pentru susţinerea traducerilor literare. D-na Vassiliou a detaliat separat programul Youth on the Move care a pornit în acest an.
Deputatul UDMR Csaba Sógor a fãcut referire la opinia Comisiei de la Venezia reamintind cã documentul stipuleazã clar cã legea limbii de stat din Slovacia, pe lângã faptul cã discrimineazã minoritatea maghiarã din Slovacia, este în contradicţie şi cu angajamentele internaţionale ale ţãrii. Europarlamentarul a fost interesat dacã CE şi comisarul personal considerã cã este important ca un stat membru sã-şi respecte angajamentele internaţionale? Csaba Sógor a mai întrebat: oare CE a analizat şi aspectul dacã legea respectivã este în concordanţã cu dreptul european? Dacã da, care sunt concluziile analizei? Dacã nu, când ne putem aştepta la o astfel de analizã din partea CE?
În rãspunsul dat, Androulla Vassiliou a spus cã în Uniunea Europeanã politica privind limbile cade sub jurisdicţia statelor membre, Comisia neputând interveni în acest subiect, însã Carta Drepturilor Fundamentale interzice orice fel de discriminare, iar Slovacia trebuie sã ia cunoştinţã despre acest fapt şi sã opereze modificãrile necesare. Totuşi, CE îşi asumã un rol de monitorizare: în cazul în care se poate dovedi prin cazuri concrete cã legea limbii de stat din Slovacia duce la încãlcarea libertãţilor personale conferite de UE, CE va trimite cazul la Curtea Europeanã de Justiţie.
Eurodeputatul UDMR Gyula Winkler a salutat noile proiecte culturale ale CE, în special ideea comisarului Vassiliou de a supune noile iniţiative unei dezbateri publice. Deputatul considerã cã opinia cetãţenilor UE poate aduce noi aspecte care poate au ocolit atenţia politicienilor. Astfel poate fi perceputã şi situaţia drepturilor minoritãţilor şi a drepturilor lingvistice, care pe fondul tratatului de bazã au fost transmise în competenţa statelor membre. Însã opinia politicienilor şi a instituţiilor europene se schimbã foarte rapid, astfel putem visa la o schimbare a acordurilor cadru. Noi, reprezentanţii minoritãţilor, visãm la formularea unei opinii comune europene cu privire la situaţia minoritãţilor. Sunt conştient cã acesta nu este o declaraţie conformistã, dar eu cred în ea – a spus Gyula Winkler la şedinţa grupului de lucru.
Europarlamentarii au mai solicitat comisarului introducerea limbii catalane ca limbã oficialã a Uniunii, inscripţii în limba occitanã, acţiuni concrete din partea UE în vederea anihilãrii efectelor legii limbii de stat din Slovacia şi formularea unei poziţii europene cu privire la situaţia limbilor minoritãţilor.
Conform criteriilor de la Barcelona din 2002, cetãţenii UE ar trebui sã cunoascã cel puţin douã limbi strãine în afara limbii lor materne. Comisarul a prezentat şi acţiuniile CE în vederea protecţiei limbilor minoritare, regionale sau pe cale de dispariţie. În acest moment CE cheltuie anual 50 de milioane de euro pe proiecte cu specific lingvistic minoritar şi regional în cadrul cãrora limbile minoritãţilor şi cele regionale pot participa cu şanse egale la atragerea de fonduri. Comisarul a mai vorbit despre activitatea organizaţiilor active în domeniul multiligvismului susţinute de CE şi a fãcut referire la învãţarea timpurie a limbilor strãine şi la acţiunile comunitare pentru susţinerea traducerilor literare. D-na Vassiliou a detaliat separat programul Youth on the Move care a pornit în acest an.
Deputatul UDMR Csaba Sógor a fãcut referire la opinia Comisiei de la Venezia reamintind cã documentul stipuleazã clar cã legea limbii de stat din Slovacia, pe lângã faptul cã discrimineazã minoritatea maghiarã din Slovacia, este în contradicţie şi cu angajamentele internaţionale ale ţãrii. Europarlamentarul a fost interesat dacã CE şi comisarul personal considerã cã este important ca un stat membru sã-şi respecte angajamentele internaţionale? Csaba Sógor a mai întrebat: oare CE a analizat şi aspectul dacã legea respectivã este în concordanţã cu dreptul european? Dacã da, care sunt concluziile analizei? Dacã nu, când ne putem aştepta la o astfel de analizã din partea CE?
În rãspunsul dat, Androulla Vassiliou a spus cã în Uniunea Europeanã politica privind limbile cade sub jurisdicţia statelor membre, Comisia neputând interveni în acest subiect, însã Carta Drepturilor Fundamentale interzice orice fel de discriminare, iar Slovacia trebuie sã ia cunoştinţã despre acest fapt şi sã opereze modificãrile necesare. Totuşi, CE îşi asumã un rol de monitorizare: în cazul în care se poate dovedi prin cazuri concrete cã legea limbii de stat din Slovacia duce la încãlcarea libertãţilor personale conferite de UE, CE va trimite cazul la Curtea Europeanã de Justiţie.
Eurodeputatul UDMR Gyula Winkler a salutat noile proiecte culturale ale CE, în special ideea comisarului Vassiliou de a supune noile iniţiative unei dezbateri publice. Deputatul considerã cã opinia cetãţenilor UE poate aduce noi aspecte care poate au ocolit atenţia politicienilor. Astfel poate fi perceputã şi situaţia drepturilor minoritãţilor şi a drepturilor lingvistice, care pe fondul tratatului de bazã au fost transmise în competenţa statelor membre. Însã opinia politicienilor şi a instituţiilor europene se schimbã foarte rapid, astfel putem visa la o schimbare a acordurilor cadru. Noi, reprezentanţii minoritãţilor, visãm la formularea unei opinii comune europene cu privire la situaţia minoritãţilor. Sunt conştient cã acesta nu este o declaraţie conformistã, dar eu cred în ea – a spus Gyula Winkler la şedinţa grupului de lucru.
Europarlamentarii au mai solicitat comisarului introducerea limbii catalane ca limbã oficialã a Uniunii, inscripţii în limba occitanã, acţiuni concrete din partea UE în vederea anihilãrii efectelor legii limbii de stat din Slovacia şi formularea unei poziţii europene cu privire la situaţia limbilor minoritãţilor.
