Toţi cetãţenii europeni meritã un tratament şi o stimã egalã
În intervenţia sa dinaintea ordinii de zi a primei dezbateri a şedinţei plenare din data de 5 iulie de la Strasbourg a Parlamentului European europarlamentarul UDMR Csaba Sógor a reamintit despre existenţa, drepturile şi condiţiile de trai ale comunitãţilor naţionale din vestul Balcanilor. Deputatul maghiar transilvan crede cã anumite state terţe trateazã mai generos drepturile lingvistice ale acestor comunitãţi decât statele membre.
„Aderarea statelor din Europa Centralã şi de Est şi extinderea procesului de lãrgire spre vestul peninsulei Balcanice reprezintã o provocare enormã pentru Uniunea Europeanã. Vorbim foarte mult despre subiecte economice, dar aş dori sã evidenţiez un lucru pe care de regulã îl uitãm. Sunt câteva minoritãţi naţionale având un numãr însemnat de membrii, care trãiesc pe teritoriul acestor state. Ei nu sunt imigranţi, ei au ajuns sub autoritatea unui alt stat din motive istorice datoritã modificãrilor frecvente a graniţelor.
Drepturile lingvistice ale minoritãţilor sunt reglementate deseori mai generos de cãtre statele terţe, decât de statele membre. Motivul: aceste state au realizat cã este în interesul lor ca minoritãţile sã se simtã bine pe meleagurile lor. Şi noi putem sã învãţãm de la statele candidate la aderare în acest sens: toţi cetãţenii europeni meritã tratament şi stimã egalã indiferent de etnie, cetãţenie sau limba vorbitã.
La data de 7 iulie, raportul Comisiei Europene despre Kosovo şi Albania a fost urmat de o dezbatere a deputaţilor, a cãror opinie a fost împãrţitã. Preşedinţia belgianã a Uniunii trateazã ca prioritate soluţionarea probelemelor din vestul peninsulei Balcanice şi susţine independenţa Kosovoului, dar unii deputaţi au pus la îndoialã acest lucru. Cinci dintre statele membre UE nu recunosc încã independenţa Kosovoului deoarece o considerã o posibilã sursã de pericol şi o încãlcare a dreptului internaţional.
Mai jos gãsiţi intervenţia d-lui Csaba Sógor în cadrul dezbaterii:
„Situaţia ţãrilor din vestul peninsului Balcanice este foarte complicatã, factorul etnic şi relaţia dintre majoritate şi minoritate îşi pune amprenta pe dezvoltarea regiunii. Este evident cã Uniunea Europeanã nu poate ignora probeleme acestor ţãri deoarece regiunea are o importanţã sporitã în vederea procesului de lãrgire. Este de regretat cã deşi suntem de acord în privinţa necesitãţii vocii comune a statelor membre în domeniul relaţiilor externe pentru creşterea rolului internaţional al Uniunii, existã cinci state membre care nu recunosc indepenţa Kosovoului, celui mai tânãr stat al lumii. Viitorul Albaniei şi a Kosovoului, dar şi viitorul Bosniei-Herţegovina, a Macedoniei, a Montenegroului şi a Serbiei depinde de condiţiile în care vor adera – mai devreme sau mai târziu – la Uniunea Europeanã. Interesul nostru comun este ca integrarea în Uniunea Europeanã sã fie o poveste de succes atât pentru toţi cetãţenii regiunii – indiferent de naţionalitate – cât şi pentru întreaga Europã. Din acest motiv este imperativ sã avem un punct de vedere comun în cele mai importante subiecte. Vã mulţumesc.”
Drepturile lingvistice ale minoritãţilor sunt reglementate deseori mai generos de cãtre statele terţe, decât de statele membre. Motivul: aceste state au realizat cã este în interesul lor ca minoritãţile sã se simtã bine pe meleagurile lor. Şi noi putem sã învãţãm de la statele candidate la aderare în acest sens: toţi cetãţenii europeni meritã tratament şi stimã egalã indiferent de etnie, cetãţenie sau limba vorbitã.
La data de 7 iulie, raportul Comisiei Europene despre Kosovo şi Albania a fost urmat de o dezbatere a deputaţilor, a cãror opinie a fost împãrţitã. Preşedinţia belgianã a Uniunii trateazã ca prioritate soluţionarea probelemelor din vestul peninsulei Balcanice şi susţine independenţa Kosovoului, dar unii deputaţi au pus la îndoialã acest lucru. Cinci dintre statele membre UE nu recunosc încã independenţa Kosovoului deoarece o considerã o posibilã sursã de pericol şi o încãlcare a dreptului internaţional.
Mai jos gãsiţi intervenţia d-lui Csaba Sógor în cadrul dezbaterii:
„Situaţia ţãrilor din vestul peninsului Balcanice este foarte complicatã, factorul etnic şi relaţia dintre majoritate şi minoritate îşi pune amprenta pe dezvoltarea regiunii. Este evident cã Uniunea Europeanã nu poate ignora probeleme acestor ţãri deoarece regiunea are o importanţã sporitã în vederea procesului de lãrgire. Este de regretat cã deşi suntem de acord în privinţa necesitãţii vocii comune a statelor membre în domeniul relaţiilor externe pentru creşterea rolului internaţional al Uniunii, existã cinci state membre care nu recunosc indepenţa Kosovoului, celui mai tânãr stat al lumii. Viitorul Albaniei şi a Kosovoului, dar şi viitorul Bosniei-Herţegovina, a Macedoniei, a Montenegroului şi a Serbiei depinde de condiţiile în care vor adera – mai devreme sau mai târziu – la Uniunea Europeanã. Interesul nostru comun este ca integrarea în Uniunea Europeanã sã fie o poveste de succes atât pentru toţi cetãţenii regiunii – indiferent de naţionalitate – cât şi pentru întreaga Europã. Din acest motiv este imperativ sã avem un punct de vedere comun în cele mai importante subiecte. Vã mulţumesc.”
