Sógor Csaba: UE trebuie să păstreze o viziune critică asupra situației statului de drept din România
Uniunea Europeană trebuie să păstreze o viziune critică asupra situației statului de drept din România și să nu pună capăt Mecanismului de cooperare și supraveghere a sistemului judiciar a țării - a solicitat Csaba Sógor în Parlamentul European.
La ședința de marți, 25 aprilie a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne Deputatul UDMR a declarat următoarele: ca rezultat a tratării corupției ca prioritatea primordială în România, Comisia Europeană, nu a luat în considerare o serie de probleme serioase referitoare la standardele de justiție în sistemul judiciar și încălcarea principiilor statului de drept.
Mecanismul de cooperare și verificare, stabilit acum 10 ani, reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care România și Bulgaria le au în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată. În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit o serie de criterii („obiective de referință”) pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii.
De mai mulți ani, România solicită instituțiilor UE să pună capăt mecanismului, argumentând că statul face pași importanți în vederea combaterii corupției și consolidării instituțiilor care garantează statul de drept.
Potrivit lui Csaba Sógor, eforturile depuse de România precum și progresul considerabil realizat datorită presiunii făcute de Uniune prin mecanismul de monitorizare sunt indiscutabile, însă există încă lacune. ”După zece ani de la aderare, România este în continuare una dintre cele mai corupte țări din Uniune, legile încă nu sunt aplicate în mod unitar iar justiția funcționează inconsecvent” - a declarat deputatul.
Csaba Sógor a declarat în cadrul dezbaterii: minoritățile naționale au simțit deja dezavantajul încetării presiunii UE în România și au văzut că inclusiv progresele atinse anterior aderării pot fi desfăcute. Deputatul european a evidențiat că înainte de aderarea la UE statul român și-a asumat asigurarea protecției minorităților naționale, fapt care nu s-a pus în practică după ce statul a devenit stat membru: folosirea limbii materne, folosirea simbolurilor naționale sunt în continuarea împiedicate, retrocedările către biserici sunt oprite, mai mult de atât, în prezent noi hotărâri judecătorești stau la baza renaționalizărilor.
În România se întâmplă lucruri care ar fi de neimaginat în alte țări democratice, precum faptul că Direcția națională de anticorupție investighează și sancționează înființarea unei școli cu predare în limba minorităților- a subliniat deputatul.
În acest context deputatul UDMR a accentuat: Uniunea Europeană să se intereseze mai în detaliu și să examineze într-un spirit mai critic funcționara statului de drept și, atâta timp cât există astfel de deficiențe, să nu înceteze monitorizarea țării. Așa cum a spus deputatul: pe lângă îmbunătățirea condițiilor de viață, cetățenii români au așteptat de la aderarea la UE asigurarea unei guvernanțe mai bune și un sistem judiciar mai transparent și eficient. Datorită în mare parte Mecanismului de verificare și cooperare, acum zece ani România a pornit pe acest drum, dar acum este și responsabilitatea UE ca acest proces să nu se oprească.
