Rolul IMM-urilor în domeniul eficienţei energetice şi a resurselor regenerabile de energie
La data de 11 mai 2010 în cadrul Parlamentului European (PE) a avut loc un seminar internaţional intitulat “Rolul IMM-urilor în domeniul eficienţei energetice şi a resurselor regenerabile de energie”.
Evenimentul a fost gãzduit de Uniunea IMM - organizaţie care activeazã sub egida Partidului Popular European - şi de partenerii sãi, printre care Comisia de Ocupare a Forţei de Muncã şi Afaceri Sociale a PE.
Clãdirile rezidenţiale şi comerciale reprezintã o parte substanţialã din utilizarea globalã a energiei: conform estimãrilor Comisiei Europene, clãdirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul UE de energie şi de aproximativ 36% din emisiile de CO2. În acelaşi timp, activitãţile legate de clãdiri reprezintã o parte considerabilã a economiei UE, respectiv aproximativ 9% din GDP-ul UE şi 7-8% din ocuparea forţei de muncã din UE.
Din acest motiv, investiţiile în îmbunãtãţirea performanţei energetice a clãdirilor nu este doar o cale cost-eficientã a luptei împotriva schimbãrilor climatice, dar poate ajuta şi la crearea de noi locuri de muncã pentru IMM-uri, în special, dar nu numai, în sectorul construcţiilor şi al producerii de materiale prime şi de echipamente.
Acest lucru este îndeosebi valabil în cazul statelor central, est şi sud-est europene, fie state membre sau ţãri candidate, deoarece eficienţa energeticã în aceste ţãri este considerabil mai scãzutã în comparaţie cu statele membre mai vechi ale UE.
Pentru a reduce din aceastã diferenţã de eficienţã energeticã între vechile şi noile state membre, este nevoie de multe investiţii în ţãrile din urmã, ceea ce necesitã resurse uriaşe de care aceste ţãri nu dispun, în special în situaţia economicã actualã.
În discursul sãu, Sógor Csaba, europarlamentar din partea UDMR, a subliniat faptul cã utilizarea eficientã a resurselor de energie este direct legatã de competitivitatea economiei unei ţãri, promovarea sustenabilitãţii de mediu şi de atingerea obiectivelor de climat şi energie din strategia UE 2020.
Nivelul scãzut al eficienţei energetice din România este valabil atât pentru sectorul industrial cât şi pentru cel rezidenţial, deoarece eficienţa energeticã nu a reprezentat un criteriu luat în considerare la dezvoltarea noilor stabilimente industriale sau rezidenţiale din timpul comunismului.
Sógor Csaba a salutat iniţiativa Regional Environmental Center şi a organizaţiei Global Environmental Social Business de promovare a proiectului care stabileşte un Program “Revolving Fund” în acest domeniu ceea ce ar permite finanţarea mãsurilor de eficienţã energeticã din ţãrile membre din Europa centralã, de dst şi sud-est şi precum şi din ţãrile candidate.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a evidenţiat particilaritãţile regiunile ce ar ar putea constitui bariere semnificative în implementarea lucrãrilor de reabilitare ale clãdirilor: faptul cã majoritatea clãdirilor sunt deţinute de locatari şi cã o mare parte din persoanele care stau în apartamente nemodernizate sunt persoane cu un venit redus. Din aceste motive, bãncile nu sunt dispuse sã finanţeze asemenea mãsuri.
Sógor Csaba a declarat de asemenea cã proiectul ar oferi un sprijin necesar în sectorul rezidenţial din aceste ţãri deoarece schemele de finanţare mai vechi sau curente nu s-au dovedit a fi suficiente. Sógor a oferit exemplul României, unde statul sprijinã în mod direct şi nu prin împrumuturi astfel de mãsuri, dar unde fondurile alocate nu vor fi niciodatã suficiente pentru cã bugetul de stat şi al municipalitãţilor nu va permite plata a douã treimi din costurile de reabilitare a peste 85 000 de blocuri din România.
Economiile substanţiale din sectorul rezidenţial duc pe de o parte la cheltuieli mai mici pentru gospodãrii şi la beneficii sociale şi de mediu semnificative, iar pe de altã parte, aceste investiţii ar contribui la crearea de noi locuri de muncã pentru IMM-uri în sectorul locuinţelor precum şi în sectoarele conexe productive şi de servicii, locuri de muncã de care este mare nevoie în actuala crizã – a subliniat Sógor Csaba.
Clãdirile rezidenţiale şi comerciale reprezintã o parte substanţialã din utilizarea globalã a energiei: conform estimãrilor Comisiei Europene, clãdirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul UE de energie şi de aproximativ 36% din emisiile de CO2. În acelaşi timp, activitãţile legate de clãdiri reprezintã o parte considerabilã a economiei UE, respectiv aproximativ 9% din GDP-ul UE şi 7-8% din ocuparea forţei de muncã din UE.
Din acest motiv, investiţiile în îmbunãtãţirea performanţei energetice a clãdirilor nu este doar o cale cost-eficientã a luptei împotriva schimbãrilor climatice, dar poate ajuta şi la crearea de noi locuri de muncã pentru IMM-uri, în special, dar nu numai, în sectorul construcţiilor şi al producerii de materiale prime şi de echipamente.
Acest lucru este îndeosebi valabil în cazul statelor central, est şi sud-est europene, fie state membre sau ţãri candidate, deoarece eficienţa energeticã în aceste ţãri este considerabil mai scãzutã în comparaţie cu statele membre mai vechi ale UE.
Pentru a reduce din aceastã diferenţã de eficienţã energeticã între vechile şi noile state membre, este nevoie de multe investiţii în ţãrile din urmã, ceea ce necesitã resurse uriaşe de care aceste ţãri nu dispun, în special în situaţia economicã actualã.
În discursul sãu, Sógor Csaba, europarlamentar din partea UDMR, a subliniat faptul cã utilizarea eficientã a resurselor de energie este direct legatã de competitivitatea economiei unei ţãri, promovarea sustenabilitãţii de mediu şi de atingerea obiectivelor de climat şi energie din strategia UE 2020.
Nivelul scãzut al eficienţei energetice din România este valabil atât pentru sectorul industrial cât şi pentru cel rezidenţial, deoarece eficienţa energeticã nu a reprezentat un criteriu luat în considerare la dezvoltarea noilor stabilimente industriale sau rezidenţiale din timpul comunismului.
Sógor Csaba a salutat iniţiativa Regional Environmental Center şi a organizaţiei Global Environmental Social Business de promovare a proiectului care stabileşte un Program “Revolving Fund” în acest domeniu ceea ce ar permite finanţarea mãsurilor de eficienţã energeticã din ţãrile membre din Europa centralã, de dst şi sud-est şi precum şi din ţãrile candidate.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a evidenţiat particilaritãţile regiunile ce ar ar putea constitui bariere semnificative în implementarea lucrãrilor de reabilitare ale clãdirilor: faptul cã majoritatea clãdirilor sunt deţinute de locatari şi cã o mare parte din persoanele care stau în apartamente nemodernizate sunt persoane cu un venit redus. Din aceste motive, bãncile nu sunt dispuse sã finanţeze asemenea mãsuri.
Sógor Csaba a declarat de asemenea cã proiectul ar oferi un sprijin necesar în sectorul rezidenţial din aceste ţãri deoarece schemele de finanţare mai vechi sau curente nu s-au dovedit a fi suficiente. Sógor a oferit exemplul României, unde statul sprijinã în mod direct şi nu prin împrumuturi astfel de mãsuri, dar unde fondurile alocate nu vor fi niciodatã suficiente pentru cã bugetul de stat şi al municipalitãţilor nu va permite plata a douã treimi din costurile de reabilitare a peste 85 000 de blocuri din România.
Economiile substanţiale din sectorul rezidenţial duc pe de o parte la cheltuieli mai mici pentru gospodãrii şi la beneficii sociale şi de mediu semnificative, iar pe de altã parte, aceste investiţii ar contribui la crearea de noi locuri de muncã pentru IMM-uri în sectorul locuinţelor precum şi în sectoarele conexe productive şi de servicii, locuri de muncã de care este mare nevoie în actuala crizã – a subliniat Sógor Csaba.
