Uniunea Europeanã ar putea sã preia relizãrile Consiliului Europei în domeniul protecţiei drepturilor omului
La data de 5-6 mai Plenul Parlamentului European a dezbãtut la Bruxelles aderarea Uniunii Europene la Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Toate statele membre ale Uniunii Europene au aderat la Convenţia încheiatã în 1950 în cadrul Consiliului Europei. Odatã cu intrarea în vigoare a Tratatului de Lisabona şi Uniunea Europeanã a cãpãtat personalitate juridicã şi astfel i s-a deschis calea aderãrii la Convenţia europeanã. Ca urmare, şi legile europene trebuie sã se conformeze dispoziţiilor documentului de bazã.
Majoritatea europarlamentarilor a salutat în dezbaterea plenului intenţia preşedinţiei spaniole de a finaliza cât mai curând aceastã aderare. Europarlamentarul socialist spaniol Ramón Jáuregui Atondon şi Kinga Gál, din partea Fidesz au pregãtit un aviz pe acest subiect. Munca lor a fost recunoscutã de colegi.
Europarlamentarul UDMR Sógor Csaba în discrusul sãu a clasificat aderarea ca un pas spre întãrirea credibilitãţii Uniunii în special prin condamnarea problemelor legate de drepturile fundamentale din ţãrile terţe. Eurodeputatul a accentuat faptul cã Consiliul Europei depãşeşte Uniunea Europeanã în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale şi a solicitat Comisiei Europene, reprezentatã la dezbatere de comisarul pentru Justiţie, drepturi fundamentale şi cetãţenie, Vivianne Reding, sã analizeze posibilitatea aderãrii Uniunii la mai multe convenţii ale Consiliului Europei şi sã pregãteascã o listã a documentelor la care ar putea adera Uniunea Europeanã pentru a asigura o mai eficientã reglementare a protecţiei drepturilor fundamentale.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a dat exemplul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare şi a Convenţiei-cadru pentru protecţia minoritãţilor naţionale. Aceste documente au fost semnate şi sunt ratificate de majoritatea statelor membre. – Dacã Uniunea ar face acelaşi lucru, extinderea legislaţiei europene în acest domeniu s-ar putea realiza mai simplu şi mai rapid – a declarat Sógor Csaba.
Majoritatea europarlamentarilor a salutat în dezbaterea plenului intenţia preşedinţiei spaniole de a finaliza cât mai curând aceastã aderare. Europarlamentarul socialist spaniol Ramón Jáuregui Atondon şi Kinga Gál, din partea Fidesz au pregãtit un aviz pe acest subiect. Munca lor a fost recunoscutã de colegi.
Europarlamentarul UDMR Sógor Csaba în discrusul sãu a clasificat aderarea ca un pas spre întãrirea credibilitãţii Uniunii în special prin condamnarea problemelor legate de drepturile fundamentale din ţãrile terţe. Eurodeputatul a accentuat faptul cã Consiliul Europei depãşeşte Uniunea Europeanã în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale şi a solicitat Comisiei Europene, reprezentatã la dezbatere de comisarul pentru Justiţie, drepturi fundamentale şi cetãţenie, Vivianne Reding, sã analizeze posibilitatea aderãrii Uniunii la mai multe convenţii ale Consiliului Europei şi sã pregãteascã o listã a documentelor la care ar putea adera Uniunea Europeanã pentru a asigura o mai eficientã reglementare a protecţiei drepturilor fundamentale.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania a dat exemplul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare şi a Convenţiei-cadru pentru protecţia minoritãţilor naţionale. Aceste documente au fost semnate şi sunt ratificate de majoritatea statelor membre. – Dacã Uniunea ar face acelaşi lucru, extinderea legislaţiei europene în acest domeniu s-ar putea realiza mai simplu şi mai rapid – a declarat Sógor Csaba.
