Csaba Sógor: Măsurile exagerate ale autorităților române în lupta anti-corupție nu pot fi lăsate fără răspuns
Importanța luptei anti-corupție în România este de necontestat dar nici exagerările autorităților române nu pot fi trecute cu vederea, cum ar fi faptul că deseori acuzațiile sunt făcute cunoscute de mass media și nu de autorități, urmând ca ele să fie sau nu confirmate ulterior. Subiectul a fost abordat de către deputatul european Csaba Sógor în cadrul întâlnirii din 7 mai a Comisiei Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), unde a fost pe ordinea de zi raportul Comisiei Europene privind situația justiției în România și Bulgaria în 2014.
Raportul, care analizează evoluția celor două state în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, salută progresele înregistrate de instituțiile anticorupție din România. În plus, formulează recomandări privind domenii precum independența sistemului judiciar, respectarea judecătorilor și a procesului judiciar, reforma judiciară, eficiența și coerența sistemului judiciar, sau lupta împotriva corupției și aplicarea normelor de integritate. Reprezentantul Comisiei a declarat în cadrul întrevederii: sondajul Eurobarometru arată că există o susținere clară în România pentru continuarea monitorizării europene și românii au încredere în acțiunile anti-corupție.
Deputatul european UDMR Csaba Sógor a salutat, de asemenea, eforturile depuse de România în lupta împotriva corupției. Cu toate acestea, în opinia sa excesele și abuzurile autorităților cauzează incertitudine în societatea românească. "Nu trebuie să facem greșeala de a nu respecta dreptul fundamental la prezumția de nevinovăție până la proba contrarie, fie în cadrul procedurilor de arest preventiv, fie în cadrul tratamentului în mass-media a proceselor judiciare" – a precizat eurodeputatul.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost înființat în anul 2007 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană și s-a convenit că sunt necesare eforturi suplimentare în unele domenii-cheie cum ar fi reforma sistemului judiciar sau lupta împotriva corupției, în scopul de a remedia deficiențele constatate. De atunci, în cadrul mecanismului au fost elaborate rapoarte anuale privind progresele realizate de Bulgaria și România și au fost formulate recomandări pentru a sprijini autoritățile în eforturile lor.
