Limbă, identitate și putere: Viitorul limbilor minoritare în Europa
Europarlamentarul Csaba Sógor a fost gazda conferinței intitulate „Limbă, identitate și putere: viitorul limbilor minoritare în Europa” ce a avut loc pe 24 februarie în Parlamentul European. Coorganizatorii evenimentului de la Bruxelles au fost europarlamentarii Herbert Dorfmann (EPP) și Jill Evans (EFA/Verzi), respectiv Organizația Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO), Alianța Liberă Europeană (EFA) și Centrul Maurits Coppieters (CMC).
Ziua Internațională a Limbii Materne ce are loc anual la data de 21 februarie a oferit un prilej important conferinței care a reflectat asupra problemei mai multor limbi neprotejate și mai puțin recunoscute. La eveniment au participat în jur de 60 de persoane, printre ele fiind și reprezentanți ai popoarelor minoritare din Europa, membri ai instituțiilor europene și ONG-uri angajate în protecția drepturilor omului. Interesul major manifestat față de evenimentul organizat la Bruxelles se reflectă și prin prezența unor europarlamentari care aparțin unui alt grup politic decât Partidul Popular European. Astfel, la eveniment au apărut politicieni precum Tatjana Ždanoka (EFA/Verzi), Mark Demesmaeker (CRE), József Nagy (PPE), Pál Csáky (PPE), Iuliu Winkler (PPE), Josu Juaristi Abaunz (SUE/SVN), Krisztina Morvai și fostul europarlamentar François Alfonsi.
În cursul discursurilor de deschidere, cei trei europarlamentari, Csaba Sógor, Herbert Dorfmann și Jill Evans au subliniat semnificația multilingvismului și au precizat că diversitatea lingvistică nu trebuie subestimată în Uniunea Europeană. Cu toate că diversitatea ce se manifestă pe planul limbilor este în mare parte acceptată pe teritoriul UE, încă mai e mult de muncă pentru ca limbile minoritare și regionale să nu-și piardă imaginea într-o lume globalizată - se arătau convinși deputații.
„Am experimentat multe schimbări în ultima perioadă. Acestea ne fac să credem că problemele de utilizare ale limbilor minoritare se vor bucura de mai multă atenție pe viitor. Pentru atingerea acestui scop a contribuit și grupul meu parlamentar, Partidul Popular European. Totodată se știe că guvernele naționale sunt responsabile pentru protecția și promovarea limbilor minoritare. Încă trebuie neapărat să progresăm cu scopul de a sensibiliza importanța acestei teme.” - a mărturisit Csaba Sógor.
În discursul său de deschidere, Vincent Climent-Ferrando (Rețea pentru Promovarea Diversității Lingvistice - NPLD) a vorbit despre cadrele legale ce servesc protecția limbilor minoritare, reflectând asupra varietății mari de perspective și de metode de a privi problema limbilor minoritare în Europa. Dl. Climent-Ferrando a concluzionat că un număr mare de limbi minoritare nici măcar nu se regăsește în mecanismul de protecție regională. Limbile acestea nu sunt incluse în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.
În cadrul conferinței s-a vorbit și despre limbă ca și cauză sau soluție a conflictelor. Zoltán Kántor (Institutul de Cercetare al Minorităților Maghiari din Străinătate) se întreba: oare de ce este importantă protecția limbilor minoritare? Răspunzând la întrebare, spunea că statele au tendința de a omogeniza limba și cultura. În schimb, minoritățile se străduiesc să reziste acestui proces și să oprească asimilarea. În urma acestei analize s-a pus următoarea problemă: cine deține puterea de a lua decizii și de a politiza în cazuri privind protecția limbii?
Sebahattin Abdurrahman (Asociația Turcilor din Tracia de Vest) a prezentat cazul turcilor care locuiesc în Grecia, în regiunea Tracia de Vest. A vorbit despre exemple de discriminare lingvistică în educație, în sistemul de sănătate și în spații publice. A considerat că dialogul între factorii decizionali și grupurile minoritare este esențial în vederea soluționării problemelor comunităților minoritare.
Rudi Janssens (Universitatea Liberă de la Bruxelles - BRIO) și-a structurat discursul în jurul protecției și promovării limbilor. Dl. Janssens a poziționat tema în contextul belgian, vorbind în detalii despre cazul capitalei țării. A detaliat faptul că multilingvismul este un instrument important al cetățenilor de la Bruxelles, deoarece datorită diversității, numărul conflictelor sociale scade treptat.
Paul Videsott (Universitatea Liberă de la Bolzano/Bozen) a deschis partea a doua a conferinței. Dânsul a relatat cazul comunităților ladine din Tirolul de Sud, una dintre cele mai periclitate minorități etnice și lingvistice ale Europei. Videsott este ferm convins că predarea în școli în limba ladină ar contribui în mod semnificativ la supraviețuirea grupului minoritar pentru că limba este unul dintre elementele cheie ale identității culturale. În final, dl. Videsott a mărturisit că protecția limbilor minoritare este un drept fundamental al omului, mai ales în sectoare precum educația sau dialogul social.
Hannes Wilhelm-Kell (Asociația Lausitz) a vorbit despre experiențele proprii, reprezentând minoritatea sorbilor din Germania. Dânsul consideră că este nevoie de mai multă finanțare și de un sprijin mai semnificativ pentru educația sorbilor deoarece în școli nu se pomenește despre istoria, literatura sau arta acestui grup minoritar.
Ultimul vorbitor al conferinței a fost Johan Häggman, expert în multilingvism. Europarlamentarul finlandez ce reprezintă minoritatea suedeză a țării a analizat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și s-a văzut nemulțumit de competențele ei. „Politica limbilor aparține competenței statelor membre și încă nu există nicio lege care să extindă competențele pe plan european.” - a spus Häggman. A detaliat faptul că finanțarea este extrem de limitată și că organizațiile de specialitate au o sarcină din ce-n ce mai grea atunci când vor să obțină sprijin pentru activitate.
La conferință, situația minorităților lingvistice a fost analizată din mai multe puncte de vedere. S-a vorbit despre posibilitățile Uniunii Europene și cele ale Consiliului European în ceea ce privește întărirea protecției limbilor minoritare și a promovării lor în contextul legilor actuale.
De asemenea, s-a vorbit și despre cadrele legale și despre rolul măsurilor concrete care ar avea ca scop protecția și promovarea limbilor minoritare și regionale din Europa. Inițiatorii și-au manifestat speranța că vor mai fi și alte evenimente similare pe viitor. Astfel ar putea crește interesul față de problema limbilor și s-ar putea lucra și pe elaborarea unor strategii avantajoase. Grupul Partidului Popular European organizează o audiere pe tema minorităților europene la data de 22 aprilie.
În curând va apărea și raportul conferinței, inclusiv varianta scrisă a discursurilor.
