Intervenţia lui Csaba Sógor în Parlamentul European privind Marele marş al secuilor
La sesiunea plenară a Parlamentului European de noiembrie din Strasbourg, Csaba Sógor, europarlamentar UDMR, pe lângă alte subiecte a luat cuvântul și în legătură cu Marele marș al secuilor.
Eurodeputatul și-a exprimat speranța că mulți au înțeles mesajul
mișcării, că în România situația minorităților nu poate fi considerată
rezolvată și că maghiarii din România sunt pregătiți să atragă atenția
asupra problemelor nerezolvate și prin astfel de acțiuni.
Textul luării de cuvânt poate fi citit mai jos:
”Crearea în data de 27 octombrie a unui lanț viu de către aproape 150 de mii de maghiari din România în semn de protest contra planurilor guvernului României de reorganizare teritorială precum și de sprijin pentru ideea de autonomie a Ținutului Secuiesc a făcut și înconjurul ziarelor din Europa. Marea mișcare, prin care s-a insistat asupra revendicărilor de peste un deceniu a celor aproape un milion și jumate de maghiari din România, a atras atenția asupra două lucruri importante: faptul că în România situația minorităților nu poate fi considerată rezolvată și că maghiarii sunt dispuși să atragă atenția asupra problemelor inclusiv prin astfel de instrumente. Sper că sunt mulți care au înțeles mesajul, deși se pare că nu acesta este cazul autorităților din România, care au început să hărțuiască organizatorii lanțului viu. Situația minorităților naționale tradiționale nu este reglementată în mod adecvat la nivel european, iar bunele practici existente nu prind automat rădăcini în toate statele membre, de aceea este nevoie de coordonare europeană și de discutarea sinceră a problemelor.”
Textul luării de cuvânt poate fi citit mai jos:
”Crearea în data de 27 octombrie a unui lanț viu de către aproape 150 de mii de maghiari din România în semn de protest contra planurilor guvernului României de reorganizare teritorială precum și de sprijin pentru ideea de autonomie a Ținutului Secuiesc a făcut și înconjurul ziarelor din Europa. Marea mișcare, prin care s-a insistat asupra revendicărilor de peste un deceniu a celor aproape un milion și jumate de maghiari din România, a atras atenția asupra două lucruri importante: faptul că în România situația minorităților nu poate fi considerată rezolvată și că maghiarii sunt dispuși să atragă atenția asupra problemelor inclusiv prin astfel de instrumente. Sper că sunt mulți care au înțeles mesajul, deși se pare că nu acesta este cazul autorităților din România, care au început să hărțuiască organizatorii lanțului viu. Situația minorităților naționale tradiționale nu este reglementată în mod adecvat la nivel european, iar bunele practici existente nu prind automat rădăcini în toate statele membre, de aceea este nevoie de coordonare europeană și de discutarea sinceră a problemelor.”
