Csaba Sógor a cerut în PE finanţarea neîntreruptă a programului Erasmus
Temele luărilor de cuvânt ale eurodeputatului UDMR Csaba Sógor din sesiunea plenară de la Strasbourg a Parlamentului European au fost Erasmus pentru toţi şi Europa pentru cetăţeni.
Dezbaterea programului Erasmus pentru toți – programul pentru educație, formare, tineret și sport a Uniunii Europene a ajuns pe ordinea de zi a PE luni, 18 noiembrie, când deputații au dezbătut propunerea de regulament al Comisiei și al Consiliului.
Csaba Sógor a luat cuvânt pentru finanțarea viitoare, fără întreruperi, a programului, argumentând că ”programul Erasmus este una din realizările cele mai cunoscute și cel mai de succes program al UE în rândul cetățenilor europeni. Pentru milioane de studenți, acesta înseamnă nu doar posibilitatea educației în străinătate și dobândirea de noi cunoștințe, ci și descoperirea continentului și a identității europene, respectul pentru alteritate și deschiderea față de noi provocări. Ideea Europei comune nu este servită mai bine de nimic decât de programul Erasmus, pentru că acești tineri vor forma viitorul continentului. De aceea este important să înlăturăm obstacolele financiare din calea programului Erasmus și a programelor legate de acesta, astfel încât pe parcursul următorului ciclu bugetar să nici nu se pună problema finanțării programelor.”
O altă temă dezbătută de deputați a fost propunerea Comisiei privind noul program Europa pentru cetățeni (2014-2020) ce urmează actualului program și care – în ciuda bugetului relativ modest – este unul dintre cele mai cunoscute programe dezbătute de Comisia pentru cultură și educație a PE.
Csaba Sógor, raportorul din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a expus următoarele: ”Prin obiectivele acestui program se adresează două dintre cele mai importante probleme ale societăților noastre: fragilitatea amintirii istorice și slaba participare civică. Pentru noua generație – din fericire – drepturile cetățenești, democrația și dezvoltarea economică sunt de sine înțelese. Totuși, nu cu mult timp în urmă acestea lipseau din Europa și doar prin alianța statelor europene anterior beligerante și prin participarea civică la reclădirea Europei s-a reușit modificarea feței continentului. În același timp, înțelegerea și încrederea dintre națiuni rezidă în mare măsură în cunoașterea istoriei fiecăreia. Există însă și interpretări diametral opuse ale istoriei. Nu trebuie să încercăm să evităm dezbaterile pe diferitele puncte de vedere ci să tratăm fiecare problemă conform greutății ei.”
Csaba Sógor a luat cuvânt pentru finanțarea viitoare, fără întreruperi, a programului, argumentând că ”programul Erasmus este una din realizările cele mai cunoscute și cel mai de succes program al UE în rândul cetățenilor europeni. Pentru milioane de studenți, acesta înseamnă nu doar posibilitatea educației în străinătate și dobândirea de noi cunoștințe, ci și descoperirea continentului și a identității europene, respectul pentru alteritate și deschiderea față de noi provocări. Ideea Europei comune nu este servită mai bine de nimic decât de programul Erasmus, pentru că acești tineri vor forma viitorul continentului. De aceea este important să înlăturăm obstacolele financiare din calea programului Erasmus și a programelor legate de acesta, astfel încât pe parcursul următorului ciclu bugetar să nici nu se pună problema finanțării programelor.”
O altă temă dezbătută de deputați a fost propunerea Comisiei privind noul program Europa pentru cetățeni (2014-2020) ce urmează actualului program și care – în ciuda bugetului relativ modest – este unul dintre cele mai cunoscute programe dezbătute de Comisia pentru cultură și educație a PE.
Csaba Sógor, raportorul din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a expus următoarele: ”Prin obiectivele acestui program se adresează două dintre cele mai importante probleme ale societăților noastre: fragilitatea amintirii istorice și slaba participare civică. Pentru noua generație – din fericire – drepturile cetățenești, democrația și dezvoltarea economică sunt de sine înțelese. Totuși, nu cu mult timp în urmă acestea lipseau din Europa și doar prin alianța statelor europene anterior beligerante și prin participarea civică la reclădirea Europei s-a reușit modificarea feței continentului. În același timp, înțelegerea și încrederea dintre națiuni rezidă în mare măsură în cunoașterea istoriei fiecăreia. Există însă și interpretări diametral opuse ale istoriei. Nu trebuie să încercăm să evităm dezbaterile pe diferitele puncte de vedere ci să tratăm fiecare problemă conform greutății ei.”
