Europa nu tratează în mod adecvat problema romilor – Rezumatul sesiunii plenare de la Strasbourg
În cadrul primei sesiuni plenare a Parlametului European din octombrie eurodeputatul UDMR Csaba Sógor a intervenit în mai multe teme dezbătute.
Marți, 8 octombrie, legat de negocierile privind semnarea unui acord bilateral de investiții între UE și China deputatul a subliniat necesitatea respectării drepturilor omului, stabilind că UE ar trebui să pună ca condiție a realizării oportunităților de investiții soluționarea în mod satisfăcător a situației din Tibet. Discursul său poate fi citit mai jos:
”Pentru Uniunea Europeană este foarte importantă relația cu Republica Populară China, planurile și posibilitățile de investiții prezintă perspective de creștere pentru ambele părți. În același timp, sunt convins că partenerii noștri chinezi pot accepta faptul că Uniunea Europeană își ridică vocea peste tot în lume pentru respectarea drepturilor omului și că nici în cazul Chinei nu se face excepție de la acest lucru. În privința situației din Tibet trebuie să ne exprimăm în mod continuu îngrijorarea, cel puțin de atâtea ori de câte ori accentuăm importanța relațiilor economice și comerciale. Iar acest lucru l-am făcut destul de des în ultima vreme. Nu putem să măturăm problema Tibetului sub covor, mai ales atunci nu când vorbim de oportunități mutuale de investiții.”
În după-amiaza aceleași zile Csaba Sógor a luat parte la dezbaterea intitulată Realizarea Spațiului European de Cercetare până în 2014. În intervenția sa, deputatul maghiar din Transilvania a făcut apel la mai mult sprijin financiar UE dar a și condamnat problemele legate de minorități care impactează și asupra cercetării.
Textul intervenției lui Sógor poate fi citit mai jos:
”Finalizarea Spațiului European de Cercetare este una dintre cele mai bune exemple a faptului că cooperarea dintre statele membre are o valoare adăugată mare. Fără acțiune comună nu putem să ne atingem obiectivele. Azi, din păcate, nu mai este o noutate că Europa a rămas în urmă în competiția din domeniul cercetării. În alte părți ale lumii se pune mult mai mult accent pe cercetare, iar acest lucru reprezintă o tendință periculoasă. Sunt convins că pe lângă eforturile statelor membre este nevoie și de măsuri la nivelul Uniunii Europene. Aspectele europene ale cercetării sunt multiple, așa cum au prezent deja colegii mei, vorbind despre Strategia Europa 2020, diferențele de salarii dintre cercetători, mobilitatea, problema cercetătorilor din țări terțe etc. Toate acestea arată că - și acum mă adresez în primul rând colegilor mei eurosceptici – nu mai putem să facem apel la faptul că problema cercetării, la fel ca și problema minorităților, ar fi o competență exclusiv națională. Există state în care, datorită unei atmosfere anti-minoritare, unele universități refuză să aplice însăși legea educației - vă dați seama ce dificil e să faci cercetare în astfel de locuri.”
Miercuri, 9 octombrie, în urma declarației Consiliului și Comisiei Europene, deputații au dezbătut situația romilor de pe teritoriul Uniunii Europene. Csaba Sógor a cerut o mai mare implicare din partea statelor membre, notând avantajele economice și de ocuparea forței de muncă ale integrării comunității rome în societate: ”Astăzi minoritatea romă este într-o situație unică în Europa: în timp ce - perdanți ai schimbărilor de sistem din Europa de Est -aceștia trăiesc în condiții mizere, Uniunea Europeană – în ciuda strategiei pentru romi – încă nu tratează problema în mod adecvat. În același timp, e dezamăgitor să vedem că statele membre leagă problema romilor de amânarea strategiei de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen și pun sub semnul întrebării libera mișcare a cetățenilor UE.
Consider că e timpul să facem câteva constatări: Unu: problema comunității rome – deși e expusă unei grave discriminări în multe state membre – este în primul rând una socială, prin urmare este nevoie de măsuri sociale, de educație și de ocupare care să fie subordonate unor obiective strategice bine definite. Doi: situația generală a comunităților rome poate fi îmbunătățită simțitor doar pe termen mediu și lung, nu există remedii magice și problema nu poate fi măturată sub covor. Trei: responsabilitatea este a noastră a tuturor, integrarea romilor nu ține doar de responsabilitatea anumitor state membre, nu este o problemă exclusiv Est-Europeană, ci a întregului UE, care trebuie să convingă statele membre să pună în practică la nivelul lor Strategia pentru romi. În cazul în care argumentele de drepturile omului nu sunt suficiente pentru acest lucru, vă rog să vă gândiți la ce ar însemna în actuala criză economică includerea membrilor acestei comunități pe piața forței de muncă, taxele plătite de aceștia și, implicit, scăderea cheltuielilor sociale.”
Problema pretinsei folosiri de către CIA a statelor europene pentru transportul și detenția ilegală a prizonierilor a fost pusă pe ordinea de zi a PE cu ocazia întrebărilor necesitând răspuns oral. În dezbaterea de miercuri după-amiază Csaba Sógor a calificat această practică ca fiind contrară sistemului de protecție a drepturilor omului a UE, solicitând în numele cetățenilor o mai mare transparență în caz. Intervenția sa poate fi citită mai jos:
”Esența cooperărilor dintre serviciile secrete este derularea de acțiuni secrete coordonate prin participarea mai multor țări în numele siguranței noastre. Cred că nimeni nu pune sub semnul întrebării că în cadrul luptei contra terorismului este nevoie de astfel de acțiuni comune. În cazul de față însă, pe teritoriul unor state membre s-au folosit practici diametral opuse acelui sistem de protecție a drepturilor omului de care pe drept suntem mândri. Am spus de mai multe ori: dacă noi nu luăm în serios propriile noastre reguli, atunci cum putem să cerem acest lucru în alte părți ale lumii? Acest caz are o semnificație simbolică. Oare se poate întâmpla în Uniunea Europeană ca violarea unei serii de convenții internaționale să rămână fără consecințe? Consider că așteptarea elementară este ca cetățenii europeni să poată să vadă mai clar în acest caz.”
”Pentru Uniunea Europeană este foarte importantă relația cu Republica Populară China, planurile și posibilitățile de investiții prezintă perspective de creștere pentru ambele părți. În același timp, sunt convins că partenerii noștri chinezi pot accepta faptul că Uniunea Europeană își ridică vocea peste tot în lume pentru respectarea drepturilor omului și că nici în cazul Chinei nu se face excepție de la acest lucru. În privința situației din Tibet trebuie să ne exprimăm în mod continuu îngrijorarea, cel puțin de atâtea ori de câte ori accentuăm importanța relațiilor economice și comerciale. Iar acest lucru l-am făcut destul de des în ultima vreme. Nu putem să măturăm problema Tibetului sub covor, mai ales atunci nu când vorbim de oportunități mutuale de investiții.”
În după-amiaza aceleași zile Csaba Sógor a luat parte la dezbaterea intitulată Realizarea Spațiului European de Cercetare până în 2014. În intervenția sa, deputatul maghiar din Transilvania a făcut apel la mai mult sprijin financiar UE dar a și condamnat problemele legate de minorități care impactează și asupra cercetării.
Textul intervenției lui Sógor poate fi citit mai jos:
”Finalizarea Spațiului European de Cercetare este una dintre cele mai bune exemple a faptului că cooperarea dintre statele membre are o valoare adăugată mare. Fără acțiune comună nu putem să ne atingem obiectivele. Azi, din păcate, nu mai este o noutate că Europa a rămas în urmă în competiția din domeniul cercetării. În alte părți ale lumii se pune mult mai mult accent pe cercetare, iar acest lucru reprezintă o tendință periculoasă. Sunt convins că pe lângă eforturile statelor membre este nevoie și de măsuri la nivelul Uniunii Europene. Aspectele europene ale cercetării sunt multiple, așa cum au prezent deja colegii mei, vorbind despre Strategia Europa 2020, diferențele de salarii dintre cercetători, mobilitatea, problema cercetătorilor din țări terțe etc. Toate acestea arată că - și acum mă adresez în primul rând colegilor mei eurosceptici – nu mai putem să facem apel la faptul că problema cercetării, la fel ca și problema minorităților, ar fi o competență exclusiv națională. Există state în care, datorită unei atmosfere anti-minoritare, unele universități refuză să aplice însăși legea educației - vă dați seama ce dificil e să faci cercetare în astfel de locuri.”
Miercuri, 9 octombrie, în urma declarației Consiliului și Comisiei Europene, deputații au dezbătut situația romilor de pe teritoriul Uniunii Europene. Csaba Sógor a cerut o mai mare implicare din partea statelor membre, notând avantajele economice și de ocuparea forței de muncă ale integrării comunității rome în societate: ”Astăzi minoritatea romă este într-o situație unică în Europa: în timp ce - perdanți ai schimbărilor de sistem din Europa de Est -aceștia trăiesc în condiții mizere, Uniunea Europeană – în ciuda strategiei pentru romi – încă nu tratează problema în mod adecvat. În același timp, e dezamăgitor să vedem că statele membre leagă problema romilor de amânarea strategiei de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen și pun sub semnul întrebării libera mișcare a cetățenilor UE.
Consider că e timpul să facem câteva constatări: Unu: problema comunității rome – deși e expusă unei grave discriminări în multe state membre – este în primul rând una socială, prin urmare este nevoie de măsuri sociale, de educație și de ocupare care să fie subordonate unor obiective strategice bine definite. Doi: situația generală a comunităților rome poate fi îmbunătățită simțitor doar pe termen mediu și lung, nu există remedii magice și problema nu poate fi măturată sub covor. Trei: responsabilitatea este a noastră a tuturor, integrarea romilor nu ține doar de responsabilitatea anumitor state membre, nu este o problemă exclusiv Est-Europeană, ci a întregului UE, care trebuie să convingă statele membre să pună în practică la nivelul lor Strategia pentru romi. În cazul în care argumentele de drepturile omului nu sunt suficiente pentru acest lucru, vă rog să vă gândiți la ce ar însemna în actuala criză economică includerea membrilor acestei comunități pe piața forței de muncă, taxele plătite de aceștia și, implicit, scăderea cheltuielilor sociale.”
Problema pretinsei folosiri de către CIA a statelor europene pentru transportul și detenția ilegală a prizonierilor a fost pusă pe ordinea de zi a PE cu ocazia întrebărilor necesitând răspuns oral. În dezbaterea de miercuri după-amiază Csaba Sógor a calificat această practică ca fiind contrară sistemului de protecție a drepturilor omului a UE, solicitând în numele cetățenilor o mai mare transparență în caz. Intervenția sa poate fi citită mai jos:
”Esența cooperărilor dintre serviciile secrete este derularea de acțiuni secrete coordonate prin participarea mai multor țări în numele siguranței noastre. Cred că nimeni nu pune sub semnul întrebării că în cadrul luptei contra terorismului este nevoie de astfel de acțiuni comune. În cazul de față însă, pe teritoriul unor state membre s-au folosit practici diametral opuse acelui sistem de protecție a drepturilor omului de care pe drept suntem mândri. Am spus de mai multe ori: dacă noi nu luăm în serios propriile noastre reguli, atunci cum putem să cerem acest lucru în alte părți ale lumii? Acest caz are o semnificație simbolică. Oare se poate întâmpla în Uniunea Europeană ca violarea unei serii de convenții internaționale să rămână fără consecințe? Consider că așteptarea elementară este ca cetățenii europeni să poată să vadă mai clar în acest caz.”
