Sógor Csaba cere norme comunitare pentru protecţia drepturilor minoritãţilor naţionale
Parlamentul European a dezbãtut progresul fãcut de ţãrile candidate la aderare - Croaţia, Republica Macedonia şi Turcia - în şedinţã extraordinarã în cadrul sesiunii plenare din Strasbourg.
În discursul sãu, eurodeputatul UDMR Sógor Csaba a accentuat faptul cã statele membre ale Uniunii ar trebui sã fie un exemplu pentru ţãrile candidate din punctul de vedere al protecţiei eficinte a drepturilor minoritãţilor.
„Croaţia şi Republica Macedonia au fãcut paşi spre protecţia minoritãţilor, dar încã sunt departe de calificativul excelent. Ce putem sã facem? Uniunea Europeanã ar putea încurajeze aceste ţãri prin propria protecţie exemplarã a drepturilor minoritãţilor. Dar ce se întâmplã în Uniune? Ar fi foarte bine dacã Franţa şi alţii ar ratifica Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, dacã Slovacia ar renunţa la mãsurile discriminatoare faţã de minoritãţi ca legea limbii de stat şi dacã Grecia ar recunoaşte cã existã minoritãţi naţionale pe teritoriul ei şi le-ar garanta acestora drepturile personale şi comunitare.
Sperãm cã România va avea în curând o lege a minoritãţilor, dar suntem foarte departe de avea persoane aparţinând minoritãţilor naţionale în structurile de conducere ale armatei (cea ce cerem Turciei), iar frica faţã de conceptul autonomiei este mai mare decât faţã de armata 14. ruseascã staţionatã în Transnistria.
Parlamentul European ar putea încuraja statele member spre a fi exemple mai bune prin adoptarea unor norme europene pentru protecţia drepturilor minoritãţilor naţionale. Vã mulţumesc”
„Croaţia şi Republica Macedonia au fãcut paşi spre protecţia minoritãţilor, dar încã sunt departe de calificativul excelent. Ce putem sã facem? Uniunea Europeanã ar putea încurajeze aceste ţãri prin propria protecţie exemplarã a drepturilor minoritãţilor. Dar ce se întâmplã în Uniune? Ar fi foarte bine dacã Franţa şi alţii ar ratifica Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, dacã Slovacia ar renunţa la mãsurile discriminatoare faţã de minoritãţi ca legea limbii de stat şi dacã Grecia ar recunoaşte cã existã minoritãţi naţionale pe teritoriul ei şi le-ar garanta acestora drepturile personale şi comunitare.
Sperãm cã România va avea în curând o lege a minoritãţilor, dar suntem foarte departe de avea persoane aparţinând minoritãţilor naţionale în structurile de conducere ale armatei (cea ce cerem Turciei), iar frica faţã de conceptul autonomiei este mai mare decât faţã de armata 14. ruseascã staţionatã în Transnistria.
Parlamentul European ar putea încuraja statele member spre a fi exemple mai bune prin adoptarea unor norme europene pentru protecţia drepturilor minoritãţilor naţionale. Vã mulţumesc”
