2013-02-06

Marţi, 5 februarie, la şedinţa plenarã a Parlamentului European de la Strasbourg a fost aprobat  raportul privind facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor iniţiat de eurodeputatul austriac, membru al PPE, Philippe De Backer.

La dezbatere a participat şi eurodeputatul UDMR Csaba Sógor, care, pe lângã evidenţierea aspectului economic şi social al acestei probleme, a atras atenţia membrilor PE asupra unui alt aspect de actualitate.
Acesta a vorbit despre consecinţele previzibile ale recentelor mãsuri de impozitare ale guvernului Ponta, exprimându-şi îngrijorarea cã impozitarea pe bazã de venit poate duce la falimentarea a mii de IMM-uri din România, ceea ce înseamnã un nivel mai ridicat al şomajului şi un consum mai scãzut.   

Discursul eurodeputatului:
”Dupã cum bine ştim, întreprinderile mici şi mijlocii sunt baza economiei Uniunii Eurpene, iar rata ocupãrii forţei de muncã depinde în mare mãsurã de situaţia acestora. Totuşi, aceste întreprinderi sunt cele mai grav afectate de criza economicã, reducerea creditelor bancare şi incertitudinea economicã în general.  Problemele de finanţare sunt doar o parte din problemele cu care se confruntã IMM-urile, pentru cã mãsurile luate de unele state membre le îngreuneazã situaţia şi mai mult.  Din nevoia de a reduce deficitul bugetar şi de a mãri veniturile statului, unele guverne recurg la impozitarea suplimentarã a acestui sector. La fel face şi noul guvern din România, cu aprobarea Fondului Monetar Internaţional. În baza noului sistem de impozitare a premierului Victor Ponta IMM-urile vor fi impozitate pe bazã de venit, nu pe bazã de profit, iar acest lucru, conform experţilor din domeniu, va duce la falimentarea a mii de întreprinderi, la creşterea şomajului şi scãderea consumului şi va inhiba şi reluarea creştererii economice.”

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Miercuri, 6 februarie membrii Parlamentului European au dezbãtut modalitãţile paşnice de soluţionare a conflictului kurzilor din Turcia. Eurodeputatul UDMR Csaba Sógor a precizat cã problemele minoritãţilor naţionale tradiţionale, autohtone de pe teritoriul Uniunii Europene trebuie rezolvate la nivelul Uniunii şi a cerut instituţiilor EU sã ia atitudine faţã de aceste probleme, în ciuda faptului cã Comisia Europeanã nu se simte competentã pe acest plan..  Anul European al Cetãţenilor ar putea oferi un prilej deosebit pentru acest lucru, care ar putea creşte şi credibilitatea Uniunii Europene –a argumentat Sógor.
Rãspunzând la întrebarea unui coleg, acesta a subliniat cã drepturile minoritãţilor naţionale sunt în continuare încãlcate: sunt încã în vigoare legi în contrast cu principiile europene, ca de exemplu decretele Bene¹, iar utilizarea limbii materne este îngreunatã în multe pãrţi ale României. ”Statele membre trebuie atenţionate sã respecte criteriile de la Copenhaga şi dupã aderare, iar propunerea mea este ca Uniunea Europeanã sã dezvolte un cadru legislativ pentru apãrarea drepturilor minoritãţilor naţionale similar strategiei de integrare a rromilor”, a propus Sógor.
Comentariul eurodeputatului Csaba Sógor poate fi urmãrit aici:
http://www.sogorcsaba.eu/media/?l=hu&m=6&sm=34

”Vorbim cu toţii de nevoia unui dialog atunci când încercãm sã gãsim soluţii paşnice pentru a rezolva conflicte din afara uniunii, aşa şi azi, când dezbatem situaţia kurzilor din Turcia. Dar oare pentru minoritãţile naţionale din Europa facem tot ce ne stã în putinţã? Este Uniunea Europeanã credibilã în ochii partenerilor internaţionali când îi invitã la dialog pentru a discuta probleme ale minoritãţilor, atâta timp cât Comisia nu se simte competentã şi nu are în agendã dezbaterea nevoilor şi apãrarea drepturilor minoritãţilor naţionale autohtone?
Consider cã problemele minoritãţilor naţionale necesitã soluţii la nivelul Uniunii şi cã, din acest motiv, în anul Anul European al Cetãţenilor instituţiile europene trebuie sã abordeze aceste probleme. Toţi cetãţenii europeni trebuie sã aibã aceleaşi drepturi, indiferent dacã se stabilesc într-un stat diferit sau dacã doresc sã-şi exercite drepturile cetãţeneşti în ţara lor natalã. Dacã reuşim sã avansãm în acest domeniu, poate cã vom avea o credibilitate şi o influenţã mai mare la nivel internaţional atunci când vorbim de nevoia unui dialog. Azi, în ţara mea minoritatea naţionalã de care aparţin este discriminatã, nefiindu-i permisã utilizarea propriilor simboluri. Existã încã state membre unde nu doar cã membrilor minoritãţilor naţionale nu le este permisã sã se exprime în limba maternã, aceştia sunt chiar ameninţaţi  cu retragerea cetãţeniei.”