Preşedenţia Irlandezã a UE prezentat prioritãţile sale la Parlamentul European

2013-01-24

În aceastã sãptãmânã, la şedinţa comisiei libertãţi civile, justiţiei şi afacerilor interne a Parlamentului European (LIBE) au fost prezentate prioritãţile preşedinţiei irlandeze a Consiliului European.


Programa preşedenţiei poate fi consultatã aici: www.eu2013.ie. În acest preşedinţia înseamnã o aniversare dublã: Irlanda ocupã pentru cea de a şaptea oarã aceastã funcţie – chiar dacã prima datã în format trio - şi sãrbãtoreşte patruzeci de ani de la aderarea la UE.
 
Ministrul irlandez al justiţiei Alan Shatter a prezentat marţi, 22 ianuarie prioritãţile preşedinţiei ţãrii sale şi a rãspuns întrebãrilor adresate de membri Parlamentului European. Shatter a precizat: Irlanda va trebui sã facã tot posibilul pentru ca cele trei obiective majore ale preşedinţiei – stabilitate, creare de noi locuri de muncã şi dezvoltare – sã fie atinse şi pentru a putea îndeplini cu succes cât mai multe prioritãţi incluse în planul de acţiune. „Economia Europei trebuie sã ajungã din nou la stadiul ei de vârf prin crearea de noi locuri de muncã şi prin generarea şi garantarea dezvoltãrii economice. Acestea sunt prioritãţile preşedinţiei irlandeze.” Ministrul a menţionat în prezentarea sa tema PNR (passenger name record), cu un impact major asupra securitãţii generale în Europa, şi Sistemul Informatic Schengen  2, promiţând cã va promova aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi va încheia cât mai multe dosare de vizã posibile. Alan Shatter a subliniat importanţa Sistemului European Comun de Azil şi a Convenţiei de la Dublin, iar în legãturã cu Cadrul Financiar Multianual a promis cã Irlanda are scopul de a atrage şi aloca maximul de fonduri  pentru crearea stabilitãţii şi dezvoltãrii.   
 
Csaba Sógor, membru al comisiei LIBE, a adresat mai multe întrebãri ministrului irlandez. Deputatul UDMR a dorit sã afle cum va soluţiona preşedinţia dilema creatã în cadrul Cosiliului European privind utilizarea directivelor sau a reglementãrilor în domeniu. Directivele oferã o oarecare libertate statelor membre în implementarea legislativã, în timp ce reglementãrile sunt mai stricte şi astfel nepotrivite pentru unele ţãri, ca de exemplu Marea Britanie sau Ungaria. Dacã legislaţia unei tãri este mai strictã decât cele prescrise în regulamente, aceea legislaţie trebuie “diluatã”. Acesta este un fenomen întâlnit în mai multe ţãri, ceea ce a creat deja o minoritate de blocaj.  
 
Csaba Sógor a întrebat pentru când se preconizeazã aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi care este strategia concretã şi paşii pe care îi va urma preşedinţia irlandezã în acest scop. Rãspunsul Ministrului irlandez a fost cã ţara sa va face tot posibilul pentru a reforma managementul spaţiului Schengen şi cã va trata cu prioritate aderarea celor douã state membre.