2013-01-21

Grupul de lucru al Parlamentului European pentru Minoritãţi Tradiţionale, Comunitãţi şi Limbi Naţionale, al cãrui membru este şi Csaba Sógor (Membru al Parlamentului European - UDMR) şi-a ţinut prima sesiune din acest an în data de 17 ianuarie.

Cu ocazia acestei şedinţe Anahit Minasyan, specialistul de programe al UNESCO şi redactorul Christopher Moseley au prezentat versiunea a treia, consolidatã a atlasului mondial al limbilor pe cale de dispariţie. Atlasul, care a apãrut iniţial în variantã tipãritã în 2010, în trei limbi (francezã, englezã şi spaniolã), are acum şi o variantã virtualã, interactivã (Atlas UNESCO des langues en danger dans le monde). Acesta se poate consulta la urmãtoarele adrese: http://www.unesco/org/new/en/culture/themes/endangered-languages/atlas-of-languages, respectiv:
http://www.unesco/org/culture/languages-atlas.

Obiectivul proiectului UNESCO este conservarea patrimoniului lingvistic al omenirii, consolidarea diversitãţii lingvistice pe plan global şi încurajarea diversitãţii lingvistice în spaţiul cibernetic. Programul doreşte de asemenea sã faciliteze accesul la informaţiile lingvistice de interes general.

Atlasul este rezultatul unei cooperãri internaţionale a peste 30 de lingvişti, variantele interactive ale acestuia fiind consolidate în mai multe rânduri, de exemplu numãrul articolelor din atlas a crescut cu 375. Astfel, atlasul conţine descrierea a 2.500 limbi pe 62 de hãrţi. Varianta interactivã are şi înregistrãri audio în limbile pe cale de dispariţie, care pot fi ascultate de cei interesaţi. Acesta poate fi folosit în scopuri statistice, didactice şi de informare, şi este util atât pentru autoritãţi şi comunitãţi lingvistice cât şi pentru publicul general.

Dr. Christopher Moeseley a precizat, cã UNESCO a folosit nouã criterii pentru a determina dacã o limbã este pe cale de dispariţie sau nu. Experţii au studiat moştenirea lingvisticã din generaţie în generaţie, numãrul persoanelor care vorbesc limba respectivã, proporţia celor care vorbesc limba în raport cu întreaga populaţie şi comutarea lingvisticã. De asemenea, este importantã şi existenţa materialelor didactice despre limba şi literatura respectivã, accesul la acest material, atitudinea şi politica guvernului şi a instituţiilor faţã de limbã, statutul oficial al limbii şi frecvenţa de utilizare a acesteia. Atitudinea comunitãţii faţã de propria limbã este vitalã, ca  şi existenţa unor documentãri şi descrieri a acesteia (gramaticã). 

Cercetãtorul a subliniat cã: fiecare limbã asigurã expresia unei concepţii despre lume şi are un sistem de valori, o filozofie şi o funcţie culturalã proprie. Numind limba vectorul tradiţiei, acesta a spus cã dispariţia unei limbi pericliteazã patrimoniul cultural al unei întregi comunitãţi.

Cele mai multe limbi pe cale de dispariţie sunt cele ale comunitãţilor mici din Melanezia, Africa Subsaharianã şi America de Sud.

În cea de-a doua parte a sesiunii antropologul catalan Jordi Baltà Portolés a susţinut o prelegere de antropologie culturalã cu titlul „Amprenta culturalã, instrument al dezvoltãrii durabile” în conexiune cu recentul sãu volum apãrut în limba englezã şi francezã  (Approaches to a Cultural Footprint - Variations autour du concept d'empreinte culturelle, 2011, 55p) în ediţia Centrului Maurits Coppieters din Bruxelles. Baltà Portolés a reflectat asupra legãturii dintre amprenta lingvisticã şi cea ecologicã. Opinia acestuia este cã modul prezervãrii diversitãţii lingvistice europene trebuie sã se bazeze pe metodologia folositã în domeniul diminuãrii amprentei ecologice, şi cã aceste eforturi trebuie susţinute politic.