2012-11-22

Principalele teme ale sesiunii plenare a Parlamentului European au fost chestiunea bugetului Uniunii Europene, mãsurile pentru ieşirea din complexa crizã ce afecteazã ţãrile Uniunii şi problematica Europei sociale.

Conform constatãrilor din Analiza anualã a creşterii şi din proiectul de Raport Comun privind ocuparea forţei de muncã elaborate de Comisia Europeanã, în urma implementãrii mãsurilor de austeritate statele membre nu au respectat într-o mãsurã suficientã prevederile de ocupare a forţei de muncã şi educaţie din Strategia Europa 2020. Ca rãspuns, Parlamentul European a formulat într-un raport din proprie iniţiativã recomandãrile sale privind investiţiile sociale, recomandãri care au fost dezbãtute în data de 19 noiembrie. Documentul stabileşte cã statele membre trebuie sã protejeze sustenabilitatea bugetelor publice, planul armonizat de asigurare de locuri de muncã pentru şomeri, creşterea productivitãţii, reforma sistemelor de pensii şi armonizarea politicilor de familie cu investiţiile de caracter social. De altfel, eurodeputaţii au cerut introducerea unui puternic mecanism de verificare precum şi punerea în practicã a acordurilor privind investiţiile sociale.
Intervenţia eurodeputatului UDMR la dezbatere (http://www.europarl.europa.eu/sed/speeches.do?sessionDate=20121119):

 „Suntem conştienţi de faptul cã în perioada care urmeazã dimensiunea socialã a crizei economice şi financiare se va face din ce în ce mai simţitã. Suntem din ce în ce mai mulţi cei care credem cã în cursul eforturilor de gestionare a crizei, de diminuarea datoriilor publice şi de atingere a obiectivelor de deficit bugetar am acordat prea puţinã atenţie consecinţelor sociale ale crizei. În ultimii ani, problemele economice au eclipsat toate celelalte aspecte iar cetãţenii pe drept simt cã şomajul în creştere, problemele sistemelor de educaţie sau fenomenul sãrãciei nu au fost tratate în mod adecvat. Guvernele statelor membre cunosc deja consecinţele ignorãrii anumitor nevoi sociale. A sosit timpul ca problemele sociale sã capete şi ele atenţia cuvenitã la nivelul politicilor europene. Acest lucru însã necesitã un efort comun din partea Consiliului, a Comisiei şi a Parlamentului. Nu putem lãsa ca statele membre sã sacrifice sistemele lor sociale pe altarul gestionãrii crizei.”
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Legat de dezbaterea Cãrţii verzi a Comisiei privind acţiunile de informare şi de promovare pentru produsele agricole, în data de 20 noiembrie Csaba Sógor şi-a exprimat opinia în scris. Eurodeputatul maghiar din Transilvania a fãcut referire la politica de promovare a produselor secuieşti autohtone şi la marca înregistratã

„Produs secuiesc”:
 „Îmi face mare plãcere sã salut raportul colegului meu privind mãsurile de promovare a produselor agricole şi direcţiile viitoare ale politicii de promovare care, în conformitate cu cele menţionate în raport, ar pune un accent distinct pe popularizarea practicilor agricole tradiţionale prietenoase cu mediul care nu deterioreazã calitatea solului şi a apelor şi au un nivel scãzut de emisii de carbon. Aş dori sã vã atrag atenţia asupra faptului cã într-unul din judeţele din România cu majoritate maghiarã, Harghita, a fost deja introdus un astfel mecansm de promovare. Marca înregistratã „Produs Secuiesc” şi activitatea de promovare aferentã acesteia se acordã doar acelor produse tradiţionale caracteristice din Þinutul Secuiesc care au fost produse într-un mod prietenos cu mediul şi sunt sãnãtoase. Sunt de pãrere cã noua politicã de promovare ar trebui sã ia în considerare posibilitatea sprijinirii iniţiativelor similare, dat fiind cã în acest mod pot fi demarate şi accentuate procese favorabile atât producãtorilor cât şi consumatorilor.”
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pe parcursul dezbaterii din 21 noiembrie, parlamentarii europeni au discutat despre subiectul criteriilor de extindere a Uniunii Europene, despre respectarea acestora dupã aderare şi interesele strategice ale Uniunii. Deputaţii au stabilit cã sprijinul lor pentru acest proces este condiţionat de transparenţa şi credibilitatea politicii de extindere. Din acest motiv au cerut Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene ca, în spiritul tratatelor Uniunii, sã dezvolte mecanisme judiciare prin care sã se poatã rezolva disputele dintre douã sau mai multe state membre.  

În cadrul dezbaterii a luat cuvântul şi Csaba Sógor. Deputatul a atras atenţia asupra importanţei relaţiilor interetnice ce formeazã baza relaţiilor dintre unele statele membre (intervenţia eurodeputatului poate fi urmãritã şi accesând link-ul http://www.europarl.europa.eu/sed/speeches.do?sessionDate=20121121):

 „Terenul principal al politicii de extindere a UE îl reprezintã Balcanii de Vest, astfel raportul accentueazã pe drept importanţa protecţiei minoritãţilor. Având în vedere relaţiile etnice din regiune şi istoria recentã a acesteia, semnificaţia problemei este atât de mare, încât legislaţia UE din domeniul protecţiei minoritãţilor – practic inexistentã – nu este suficientã pentru rezolvarea problemelor.

Relaţiile interetnice au efect nu doar asupra stabilitãţii inter-statale ci şi asupra relaţiilor dintre actualele şi viitoarele statele membre. Astfel, în opinia mea, procesul de extindere trebuie sã reaminteascã UE cã este nevoie de un cadru de reglementare european pentru protecţia minoritãţilor pentru ca disputele sã poatã fi rezolvate în baza unui set comun de referinţe. Criteriile de la Copenhaga trebuie respectate şi de cãtre statele membre; în momentul de faţã cerinţele faţã de statele în curs de aderare sunt mult mai stringente decât cele faţã de unele state membre.”