2012-11-27

La invitaţia lui Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European din partea UDMR, în data de 26 şi 27 noiembrie 2012 în sala de conferinţe a biroului HUNINEU, respectiv în clãdirea Parlamentului European, la şedinţa  Delegaţiei Maghiare a Partidului Popular European, sociologul  Valér Veress, conferenţiar în cadrul Universitãţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, preşedintele Institutului Maghiar de Sociologie şi Asistenţã Socialã a ţinut o prelegere despre asimilarea etnicã în Transilvania.

Cercetãtorul a analizat problematica asimilãrii etnice din Transilvania prin prisma cãsãtoriilor mixte, a educaţiei, a recensãmintelor şi a scãderii populaţiei. În concluzia sa a atras atenţia celor prezenţi asupra posibilelor de puncte de evadare, asupra alternativelor de acţiune socialã şi culturalã.

În bazinul carpatic - chiar dacã nu existã un set de criterii clar stabilit pentru mãsurarea nivelului asimilãrii, aceasta putând fi mãsuratã doar în mod indirect prin nişte parametri utilizaţi proporţional – dintre toate comunitãţile maghiare minoritare în Transilvania poate fi identificatã conştiinţa identitarã cu cel mai pozitiv conţinut. Aici este cea mai echilibratã relaţia dintre majoritate şi minoritate şi, în ciuda scãderii continue a numãrului populaţiei, aici se poate constata cel mai slab proces de asimilare. Explicaţia rezidã în faptul cã în cazul cãsãtoriilor mixte în Transilvania se manifestã o atitudine comunitarã integrativã şi nu de excludere.

Dezavantajul existenţei minoritare devine un avantaj în urma atitudinii pozitive faţã de relaţia româno-maghiarã (de expl. în perspectiva cunoştinţelor de limbã şi culturale). Sociologul a amintit educaţia de calitate, fenomenul imigrãrii în bloc şi conştiinţa identitarã socialã pozitivã datoratã şi avantajelor obţinute faţã de majoritari (cum ar fi legea din Ungaria privind facilitãţile pentru maghiarii din strãinãtate, dubla cetãţenie etc.) ca fiind posibile puncte de evadare pentru maghiarii din Transilvania din atracţia fenomenului de asimilare. 

Indicatorii numerici ai scãderii maghiarimii din Transilvania variazã de la regiune la regiune, însã sunt clar mai pozitivi decât media româneascã, având în vedere cã, în baza datelor recensãmântului din 2012, numãrul populaţiei maghiare a scãzut cu aproximativ 200 de mii – a rãspuns Valér Veress la întrebãrile audienţei.

În cuvintele sale de încheiere, Csaba Sógor, gazda discuţiilor a solicitat invitatului sãu sã estimeze numãrul populaţiei maghiare din transilvania în jurul anului 2050. În rãspunsul sãu sociologul a amintit cã scãderea drasticã a natalitãţii în rândul comunitãţii maghiare din Transilvania în momentul de faţã s-a echilibrat şi cã datoritã democraţiei parlamentare şi a permanentizãrii situaţiilor de viaţã lipsite de stres, în ciuda scãderii lente, numãrul maghiarilor va fi între 900 de mii şi 1 milion.