În dezbaterea PE privind România s-a discutat şi cazul Mikó
Decizia instanţei de renaţionalizare a colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, care nu respectã principiile statului de drept şi pune la îndoialã dreptul la proprietate al bisericilor istorice maghiare, a fost menţionat şi în dezbaterea PE de miercuri, 12 septembrie.
În legãturã cu acest caz deputatul UDMR Csaba Sógor a ţinut sã sublinieze cã în ultimii 20 de ani Uniunea Democratã a Maghiarilor din România şi-a îndeplinit în mod consecvent rolul politic şi moral de a reprezenta interesele comunitãţii maghiare. Menţionând Cazul Mikó şi situaţia retrocedãrilor proprietãţilor comunitare şi private, europarlamentarul a vorbit despre problemele sistemului judiciar român. Soluţia propusã decidenţilor europeni de cãtre Csaba Sógor este introducerea obligativitãţii respectãrii Criteriilor de la Copenhaga de cãtre statele membre şi dupã aderarea la UE.
Discursul deputatului:
„Sunt membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Aceastã Uniune nu şi-a schimbat nici numele, nici programul în ultimii 20 de ani. Nu am participat nici la referendum. Nu vreau sã intru în aceastã polemicã, doresc însã sã atrag atenţia în legãturã cu tema statului de drept şi a independenţei justiţiei în cazul retrocedãrii proprietãţilor bisericeşti şi private naţionalizate. Colegiul Székely Mikó din Sfântu Gheorghe este mai vechi decât România. Şi a fost renaţionalizat! Am protestat în stradã împotriva acestui act, iar primul ministru a cerut CSM sã verifice dacã acest protest poate fi considerat un act de presiune asupra justiţiei. Suntem mulţi, inclusiv şi noi minoritarii, care ne întrebãm, care ar putea fi soluţia pentru România. Soluţia ar fi respectarea Criteriilor de la Copenhaga şi dupã aderare. Vã mulţumesc.”
În intervenţia scrisã din dezbaterea privind România, europarlamentarul UDMR Gyula Winkler a declarat cã minoritatea maghiarã din România, care numãrã 1,5 milioane de suflete, este cea mai mare minoritate naţionalã din Uniunea Europeanã şi este susţinãtoarea valorilor şi principiilor europene, respectiv a statului de drept. El a mai adãugat cã, la fel ca şi celelalte partide, şi reprezentantul legitim al comunitãţii maghiare, UDMR se aflã la capãtul unei perioade foarte dificile. „Pe lângã diviziunea socialã, suspendarea preşedintelui şi criza politicã şi instituţionalã care au pus UDMR în faţa unor decizii grele, aceasta s-a confruntat şi cu atacul asupra uneia dintre principalele cauze istorice ale comunitãţii noastre, retrocedarea proprietãţilor naţionalizate pe timpul comunismului” – a declarat Winkler.
Deputatul UDMR a mai spus cã pe 1 septembrie peste 30 000 de persoane au protestat la Sfântu Gheorghe împotriva renaţionalizãrii Colegiului Székely Mikó, care a fost retrocedat bisericii reformate în 2002. „Decizia instanţei neglijeazã în totalitate principiile statului de drept şi pune la îndoialã dreptul la proprietate al comunitãţii şi al bisericilor noastre istorice” – a spus Winkler.
Europarlamentarul a declarat cã România are nevoie de o reformã judiciarã adevãratã şi de modificarea constituţiei. „Doar aşa putem gãsi o soluţie durabilã pentru conflictele dintre instituţiile ţãrii” – a încheiat Winkler.
Punctul de vedere al Comisiei Europene a fost prezentat de cãtre comisarul Viviane Reding la şedinţa care s-a terminat fãrã adoptarea unei rezoluţii. Ea a rãspuns la întrebãrile deputaţilor, inclusiv la cea a europarlamentarului Csaba Sógor referitoare la Criteriile de la Copenhaga. Dezbaterea a fost iniţiatã de cãtre Grupul Parlamentar al Partidului Popular European.
Discursul deputatului:
„Sunt membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Aceastã Uniune nu şi-a schimbat nici numele, nici programul în ultimii 20 de ani. Nu am participat nici la referendum. Nu vreau sã intru în aceastã polemicã, doresc însã sã atrag atenţia în legãturã cu tema statului de drept şi a independenţei justiţiei în cazul retrocedãrii proprietãţilor bisericeşti şi private naţionalizate. Colegiul Székely Mikó din Sfântu Gheorghe este mai vechi decât România. Şi a fost renaţionalizat! Am protestat în stradã împotriva acestui act, iar primul ministru a cerut CSM sã verifice dacã acest protest poate fi considerat un act de presiune asupra justiţiei. Suntem mulţi, inclusiv şi noi minoritarii, care ne întrebãm, care ar putea fi soluţia pentru România. Soluţia ar fi respectarea Criteriilor de la Copenhaga şi dupã aderare. Vã mulţumesc.”
În intervenţia scrisã din dezbaterea privind România, europarlamentarul UDMR Gyula Winkler a declarat cã minoritatea maghiarã din România, care numãrã 1,5 milioane de suflete, este cea mai mare minoritate naţionalã din Uniunea Europeanã şi este susţinãtoarea valorilor şi principiilor europene, respectiv a statului de drept. El a mai adãugat cã, la fel ca şi celelalte partide, şi reprezentantul legitim al comunitãţii maghiare, UDMR se aflã la capãtul unei perioade foarte dificile. „Pe lângã diviziunea socialã, suspendarea preşedintelui şi criza politicã şi instituţionalã care au pus UDMR în faţa unor decizii grele, aceasta s-a confruntat şi cu atacul asupra uneia dintre principalele cauze istorice ale comunitãţii noastre, retrocedarea proprietãţilor naţionalizate pe timpul comunismului” – a declarat Winkler.
Deputatul UDMR a mai spus cã pe 1 septembrie peste 30 000 de persoane au protestat la Sfântu Gheorghe împotriva renaţionalizãrii Colegiului Székely Mikó, care a fost retrocedat bisericii reformate în 2002. „Decizia instanţei neglijeazã în totalitate principiile statului de drept şi pune la îndoialã dreptul la proprietate al comunitãţii şi al bisericilor noastre istorice” – a spus Winkler.
Europarlamentarul a declarat cã România are nevoie de o reformã judiciarã adevãratã şi de modificarea constituţiei. „Doar aşa putem gãsi o soluţie durabilã pentru conflictele dintre instituţiile ţãrii” – a încheiat Winkler.
Punctul de vedere al Comisiei Europene a fost prezentat de cãtre comisarul Viviane Reding la şedinţa care s-a terminat fãrã adoptarea unei rezoluţii. Ea a rãspuns la întrebãrile deputaţilor, inclusiv la cea a europarlamentarului Csaba Sógor referitoare la Criteriile de la Copenhaga. Dezbaterea a fost iniţiatã de cãtre Grupul Parlamentar al Partidului Popular European.
