Cel de-al şaselea Congres Mondial al Parlamentarilor a dezbãtut situaţia Tibetului
Csaba Sógor: „Prin problematica Tibetului, care este de interes în toatã lumea, şi noi putem sã spunem, care sunt deficienţele în protecţia minoritãţilor în Europa”
Organizat sub patronajul Guvernului Federal Canadian de cãtre Guvernul Tibetan în Exil şi Reţeaua Internaţionalã Parlamentarilor pentru Tibet (International Network of Parliamentarians on Tibet - INPaT), cel de-al şaselea Congres Mondial al Parlamentarilor despre Tibet a avut loc între 27 şi 29 aprilie la Ottawa, Canada. La organizarea evenimentului a contribuit şi fundaţia renumitului actor Richard Gere. La eveniment a participat şi europarlamentarul UDMR Csaba Sógor.
Prima parte a evenimentului a fost condusã de cãtre Richard GERE, care este totodatã preşedintele internaţional al INPaT. Conform spuselor sale, deciziile politice luate în China nu afecteazã numai ţãrile vecine ale acesteia, ci influenţeazã şi politicile din Asia şi întreaga lume.
Specialistul indian în domeniul aviaţiei militare Jayadewa RANADE a vorbit despre creşterea rapidã a puterii militare şi economice a Chinei: PIB-ul acesteia s-a dublat la fiecare zece ani. Totuşi, existã tensiuni sociale, iar acestea vor încetini creşterea economicã pentru cã China devine din manufacturierul lumii unul dintre consumatorii excesivi ai acesteia. Memulţumirile populaţiei chineze, nesustenabilitatea sistemului unipartinic, respectiv lupta împotriva corupţiei vor conduce la schimbãri.
Carl GERSHMAN, preşedintele centrului National Endowment for Democracy din Washington a declarat cã viitorul democratic al Chinei depinde de Tibet. Analistul considerã cã modelul birmanez, adicã tranziţia disciplinatã va fi urmat în curând, iar acesta va fi momentul în care se va putea deschide dialogul cu liderii tibetani.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania Csaba Sógor a participat la aceastã dezbatere, declarând cã Birmania poate fi un exemplu nu doar pentru China, ci şi pentru Europa de Est. „ Liderii din Birmania au înţeles cã dictatura militarã nu poate duce la stabilitate economicã, iar conducãtorii sunt pregãtiţi sã ofere autonomie minoritãţilor în vederea asigurãrii pãcii şi a dezvoltãrii. Uniunea Europeanã poate fi un exemplu pentru China doar dacã situaţia minoritãţilor va fi soluţionatã pe întreg teritoriul UE. Totuşi încã existã ţãri în Europa, care nu vãd potenţialul economic al pãstrãrii şi susţinerii culturii minoritãţilor, nemaivorbind despre drepturile omului şi cele ale minoritãţilor” – a spus deputatul.
Cel de-al 14-lea Dalai Lama a schimbat tradiţia politicã de patru sute de ani a Tibetului, fiind de pãrere cã viitorul Tibetului trebuie sã se bazeze pe tineri bine pregãtiţi, nu pe personalitãţi individuale. „Tibetul este al tibetanilor, nu este proprietatea unui Dalai Lama, la fel cum şi Canada este a canadienilor, nu proprietatea unui partid politic” – a declarat el. Prerogativele lui Dalai Lama au fost preluate de cãtre KalonTripa, Dr. Lobsang SANGAY, care este totodatã şi prim ministrul Guvernului Tibetan în Exil. Prin predarea puterii politice, în Tibet s-a confirmat legitimitatea democraţiei, totodatã, prin acest fapt se poate realiza susţinerea cauzei Tibetului independent de Dalai Lama. Prim ministrul tibetan a rugat parlamentarii prezenţi sã susţinã cauza Tibetului în conformitate cu principiile democratice din constituţiile ţãrilor lor, pentru cã, datoritã locaţiei geografice a regiunii, aceştia pot influenţa viaţa oamenilor de pe întregul continent şi din toatã lumea.
În cea de a doua zi a Congresului, Csaba Sógor le-a vorbit colegilor sãi despre importanţa rolului jucat de societatea civilã. „În momentele în care politicul nu are rezultate în domeniul protecţiei minoritãţilor, este datoria societãţii civile sã menţinã unele subiecte pe ordinea de zi” – a spus deputatul, care a arãtat exemplul muncii Fundaţiei Camera lui Csoma. Europarlamentarul a arãtat cã aceastã fundaţie nu doar restaureazã din proprie iniţiativã vechea camerã a lui Sándor Kőrösi Csoma din Zangla cu ajutorul voluntarilor, ci se ocupã şi de problemele sociale ale localitãţii din India, printre altele prin organizarea educaţiei copiilor din localitate.
Participanţii la Congres au identificat patru problematici (responsabilitatea comunitãţii internaţionale, situaţia drepturilor omului, problemele legate de mediu, respectiv culturã, religie şi educaţie), iar planul de acţiune elaborat a fost introdus în Declaraţia de la Ottawa, adoptatã în ultima zi a Congresului. Propunerile europarlamentarului UDMR Csaba Sógor au fost introduse în capitolul Culturã, religie şi educaţie. „Noi, maghiarii din Transilvania, prin problematica Tibetului, care este de interes pentru întreaga lume, putem arãta deficienţele în domeniul protecţiei minoritãţilor din Europa” – a declarat europarlamentarul maghiar din Transilvania.
Prima parte a evenimentului a fost condusã de cãtre Richard GERE, care este totodatã preşedintele internaţional al INPaT. Conform spuselor sale, deciziile politice luate în China nu afecteazã numai ţãrile vecine ale acesteia, ci influenţeazã şi politicile din Asia şi întreaga lume.
Specialistul indian în domeniul aviaţiei militare Jayadewa RANADE a vorbit despre creşterea rapidã a puterii militare şi economice a Chinei: PIB-ul acesteia s-a dublat la fiecare zece ani. Totuşi, existã tensiuni sociale, iar acestea vor încetini creşterea economicã pentru cã China devine din manufacturierul lumii unul dintre consumatorii excesivi ai acesteia. Memulţumirile populaţiei chineze, nesustenabilitatea sistemului unipartinic, respectiv lupta împotriva corupţiei vor conduce la schimbãri.
Carl GERSHMAN, preşedintele centrului National Endowment for Democracy din Washington a declarat cã viitorul democratic al Chinei depinde de Tibet. Analistul considerã cã modelul birmanez, adicã tranziţia disciplinatã va fi urmat în curând, iar acesta va fi momentul în care se va putea deschide dialogul cu liderii tibetani.
Europarlamentarul maghiar din Transilvania Csaba Sógor a participat la aceastã dezbatere, declarând cã Birmania poate fi un exemplu nu doar pentru China, ci şi pentru Europa de Est. „ Liderii din Birmania au înţeles cã dictatura militarã nu poate duce la stabilitate economicã, iar conducãtorii sunt pregãtiţi sã ofere autonomie minoritãţilor în vederea asigurãrii pãcii şi a dezvoltãrii. Uniunea Europeanã poate fi un exemplu pentru China doar dacã situaţia minoritãţilor va fi soluţionatã pe întreg teritoriul UE. Totuşi încã existã ţãri în Europa, care nu vãd potenţialul economic al pãstrãrii şi susţinerii culturii minoritãţilor, nemaivorbind despre drepturile omului şi cele ale minoritãţilor” – a spus deputatul.
Cel de-al 14-lea Dalai Lama a schimbat tradiţia politicã de patru sute de ani a Tibetului, fiind de pãrere cã viitorul Tibetului trebuie sã se bazeze pe tineri bine pregãtiţi, nu pe personalitãţi individuale. „Tibetul este al tibetanilor, nu este proprietatea unui Dalai Lama, la fel cum şi Canada este a canadienilor, nu proprietatea unui partid politic” – a declarat el. Prerogativele lui Dalai Lama au fost preluate de cãtre KalonTripa, Dr. Lobsang SANGAY, care este totodatã şi prim ministrul Guvernului Tibetan în Exil. Prin predarea puterii politice, în Tibet s-a confirmat legitimitatea democraţiei, totodatã, prin acest fapt se poate realiza susţinerea cauzei Tibetului independent de Dalai Lama. Prim ministrul tibetan a rugat parlamentarii prezenţi sã susţinã cauza Tibetului în conformitate cu principiile democratice din constituţiile ţãrilor lor, pentru cã, datoritã locaţiei geografice a regiunii, aceştia pot influenţa viaţa oamenilor de pe întregul continent şi din toatã lumea.
În cea de a doua zi a Congresului, Csaba Sógor le-a vorbit colegilor sãi despre importanţa rolului jucat de societatea civilã. „În momentele în care politicul nu are rezultate în domeniul protecţiei minoritãţilor, este datoria societãţii civile sã menţinã unele subiecte pe ordinea de zi” – a spus deputatul, care a arãtat exemplul muncii Fundaţiei Camera lui Csoma. Europarlamentarul a arãtat cã aceastã fundaţie nu doar restaureazã din proprie iniţiativã vechea camerã a lui Sándor Kőrösi Csoma din Zangla cu ajutorul voluntarilor, ci se ocupã şi de problemele sociale ale localitãţii din India, printre altele prin organizarea educaţiei copiilor din localitate.
Participanţii la Congres au identificat patru problematici (responsabilitatea comunitãţii internaţionale, situaţia drepturilor omului, problemele legate de mediu, respectiv culturã, religie şi educaţie), iar planul de acţiune elaborat a fost introdus în Declaraţia de la Ottawa, adoptatã în ultima zi a Congresului. Propunerile europarlamentarului UDMR Csaba Sógor au fost introduse în capitolul Culturã, religie şi educaţie. „Noi, maghiarii din Transilvania, prin problematica Tibetului, care este de interes pentru întreaga lume, putem arãta deficienţele în domeniul protecţiei minoritãţilor din Europa” – a declarat europarlamentarul maghiar din Transilvania.
