Parlamentul European / Grupurile politice
Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia nu se grupeazã în
funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afinitãţile lor politice. În
prezent, existã 8 grupuri politice în cadrul Parlamentului European.
Fiecare grup politic îşi asigurã organizarea internã, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat.
Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politicã, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup.
Numãrul minim de deputaţi necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel puţin o pãtrime din state membre trebuie sã fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic.Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi.
Înaintea fiecãrui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examineazã rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente.Grupul politic adoptã o poziţie în urma consultãrilor din cadrul sãu. Niciunui membru nu i se poate impune o anumitã variantã de vot.
Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat)
Infiinţat sub numele de „Grupul Creştin Democrat” la data de 23 Iunie 1953, ca parte a Comunitãţii Europene a Cãrbunelui şi Oţelului, Grupul şi-a schimbat numele în „Grupul Partidului Popular European” (Grupul Creştin-Democrat), imediat dupã primele alegeri Europene directe în Iulie 1979. Ulterior a devenit „Partidul Popular European” (Crestin – Democrat), iar în iulie 1999 - „Grupul Democrat European”. În urma alegerilor europene din 2009, Grupul s-a reîntors la denumirea originalã, “Grupul Partidului Popular European” (Grupul Creştin-Democrat), jucând, în toatã aceastã perioadã, rolul principal in procesul de constituire al Uniunii Europene.
Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare din Parlamentul European, fiind compus din 217 de membri.
El reuneşte forţele politice pro-europene de centru şi de centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene.
Majoritatea partidelor reprezentate în Grupul PPE aparţin, de asemenea, Partidului Popular European. PPE a fost primul partid politic transnaţional creat la nivel european şi are cea mai puternicã reprezentare în Consiliul de Miniştri european. Partidele PPE şi-au unit forţele pentru îndeplinirea obiectivului unei Europe mai competitive şi mai democratice, mai apropiate de cetãţenii ei, precum şi al unei economii de piaţã sociale.
Fiind cel mai mare grup politic din Parlament, în care partidele nesocialiste se bucurã acum de o majoritate netã, Grupul PPE se aflã într-o poziţie dominantã, care îi permite mai mult decât oricãrui altuia sã stabileascã programul politic al acestui organism şi sã câştige voturile sale cele mai importante. Aceastã putere se reflectã în faptul cã, din 1999, Grupul PPE s-a aflat de partea majoritãţii de mai multe ori decât oricare alt grup cu ocazia votãrilor desfãşurate în cursul sesiunilor plenare lunare ale Parlamentului European.
Forţa numericã le permite, de asemenea, membrilor Grupului PPE sã ocupe o serie de funcţii cheie în Parlament. În cadrul comisiilor parlamentare, membrii Grupului PPE sunt cei mai îndreptãţiţi sã redacteze poziţia PE privind unele proiecte legislative cheie şi alte rapoarte majore: grupul obţine mai multe mandate de raportor cu privire la subiecte importante decât orice alt grup.
Preşedintele grupului PPE este Manfred Weber, deputat în Parlamentul European. El conduce şedinţele grupului şi vorbeşte in numele Grupului în dezbaterile din Parlamentul European. El este susţinut de coordonatori pe fiecare din comisiile Parlamentului şi de cãtre şefii delegaţiilor naţionale Necesitãţile operaţionale ale Grupului sunt deservite de un secretariat, care ofera sprijin organizatoric.
Grupul organizeazã think-tank-uri proprii - European Ideas Network - care reunesc formatorii de opinie din mediul politic, de afaceri, mediul academic şi societatea civilã din întreaga Europã, pentru a discuta problemele de politicã majore cu care se confruntã Uniunea Europeanã.
Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politicã, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup.
Numãrul minim de deputaţi necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel puţin o pãtrime din state membre trebuie sã fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic.Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi.
Înaintea fiecãrui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examineazã rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente.Grupul politic adoptã o poziţie în urma consultãrilor din cadrul sãu. Niciunui membru nu i se poate impune o anumitã variantã de vot.
Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat)
Infiinţat sub numele de „Grupul Creştin Democrat” la data de 23 Iunie 1953, ca parte a Comunitãţii Europene a Cãrbunelui şi Oţelului, Grupul şi-a schimbat numele în „Grupul Partidului Popular European” (Grupul Creştin-Democrat), imediat dupã primele alegeri Europene directe în Iulie 1979. Ulterior a devenit „Partidul Popular European” (Crestin – Democrat), iar în iulie 1999 - „Grupul Democrat European”. În urma alegerilor europene din 2009, Grupul s-a reîntors la denumirea originalã, “Grupul Partidului Popular European” (Grupul Creştin-Democrat), jucând, în toatã aceastã perioadã, rolul principal in procesul de constituire al Uniunii Europene.
Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare din Parlamentul European, fiind compus din 217 de membri.
El reuneşte forţele politice pro-europene de centru şi de centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene.
Majoritatea partidelor reprezentate în Grupul PPE aparţin, de asemenea, Partidului Popular European. PPE a fost primul partid politic transnaţional creat la nivel european şi are cea mai puternicã reprezentare în Consiliul de Miniştri european. Partidele PPE şi-au unit forţele pentru îndeplinirea obiectivului unei Europe mai competitive şi mai democratice, mai apropiate de cetãţenii ei, precum şi al unei economii de piaţã sociale.
Fiind cel mai mare grup politic din Parlament, în care partidele nesocialiste se bucurã acum de o majoritate netã, Grupul PPE se aflã într-o poziţie dominantã, care îi permite mai mult decât oricãrui altuia sã stabileascã programul politic al acestui organism şi sã câştige voturile sale cele mai importante. Aceastã putere se reflectã în faptul cã, din 1999, Grupul PPE s-a aflat de partea majoritãţii de mai multe ori decât oricare alt grup cu ocazia votãrilor desfãşurate în cursul sesiunilor plenare lunare ale Parlamentului European.
Forţa numericã le permite, de asemenea, membrilor Grupului PPE sã ocupe o serie de funcţii cheie în Parlament. În cadrul comisiilor parlamentare, membrii Grupului PPE sunt cei mai îndreptãţiţi sã redacteze poziţia PE privind unele proiecte legislative cheie şi alte rapoarte majore: grupul obţine mai multe mandate de raportor cu privire la subiecte importante decât orice alt grup.
Preşedintele grupului PPE este Manfred Weber, deputat în Parlamentul European. El conduce şedinţele grupului şi vorbeşte in numele Grupului în dezbaterile din Parlamentul European. El este susţinut de coordonatori pe fiecare din comisiile Parlamentului şi de cãtre şefii delegaţiilor naţionale Necesitãţile operaţionale ale Grupului sunt deservite de un secretariat, care ofera sprijin organizatoric.
Grupul organizeazã think-tank-uri proprii - European Ideas Network - care reunesc formatorii de opinie din mediul politic, de afaceri, mediul academic şi societatea civilã din întreaga Europã, pentru a discuta problemele de politicã majore cu care se confruntã Uniunea Europeanã.
